Olandezul Mark Rutte, care a preluat marți funcţia de şef al NATO, se va confrunta cu multe dificultăţi, de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei până la Donald Trump şi China, comentează luni France Presse, care trece în revistă principalele cinci provocări.
El a preluat marți, în jurul orei 10.00 (11.00, ora României), șefia NATO de la Jens Stoltenberg, care a condus Alianța Nord-Atlantică timp de zece ani. Transferul de putere a avut loc la sediul NATO din Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului, forul politic al Alianței, format din ambasadorii statelor membre.
„Acestea fiind spuse, trebuie să recunosc că părăsesc Alianța cu sentimente contradictorii. Este timpul să plec. Urmează un succesor excelent, dar este dificil să părăsesc o Alianță și o organizație pe care am servit-o timp de 10 ani. Toți oamenii, toate națiunile cu care am lucrat, desigur că îmi vor lipsi. Dar plec știind că am realizat multe împreună în acest deceniu.
Am pus în aplicare cea mai mare consolidare a NATO, a apărării noastre colective, cu un grad mai ridicat de pregătire cu mai multe trupe în partea de est a Alianței și, desigur, cu faptul că am trecut de la trei aliați care cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare la 23 de aliați. Și am adăugat patru noi membri, Macedonia de Nord, Muntenegru, Finlanda și Suedia. Așadar, familia noastră este mai mare. Și apoi, desigur, faptul că am trecut de la acordarea unui sprijin marginal Ucrainei în 2014 la acordarea unui sprijin masiv Ucrainei și NATO care coordonează sprijinul pentru Ucraina cu un nou comandament în Germania. Așadar, NATO s-a schimbat”, a declarat Jens Stoltenberg marți, la predarea conducerii NATO.
Mark Rutte: „Un lucru nu se va schimba, Jens, și acesta este misiunea principală a NATO”
„Așadar, pentru mine este o mare onoare să vă urmez în calitate de Secretar General, să vă iau locul, ca să spun așa. Amândoi credem că o legătură transatlantică puternică este fundamentul alianței noastre. Și vă pot asigura că voi face tot posibilul pentru a mă asigura că aceasta va rămâne solidă precum o piatră. Ați menționat deja prioritățile la care ați lucrat. Și aceste priorități le vom duce mai departe în viitor.
Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană, independentă și democratică. Desigur, descurajarea și apărarea noastră trebuie să cheltuim mai mult. Trebuie să ne sporim apărarea colectivă. Și ați realizat atât de multe încă pe acest subiect special. Și apoi, desigur, ați fost cel care a construit toate aceste alianțe în întreaga lume, parteneriatele NATO. Iar acestea trebuie să se extindă și să se adâncească, date fiind toate nesiguranțele din lume. Dar un lucru nu se va schimba, Jens, și acesta este misiunea principală a NATO. Și anume să ne asigurăm că ne apărăm oamenii, națiunile”, a spus Mark Rutte marți.
Cele 5 provocări cu care se va confrunta Mark Rutte
Perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă bântuie coridoarele NATO de luni de zile. Declaraţiile sale furtunoase împotriva ţărilor europene ale Alianţei, vinovate în ochii săi de finanţare insuficientă a apărării, sunt încă în amintirea tuturor, notează Agerpres.
Un veteran al politicii europene, Mark Rutte îl cunoaşte bine pe fostul preşedinte al SUA. A reuşit să se facă auzit şi respectat de miliardarul american, fiind de acord cu el asupra lipsei de angajament a europenilor faţă de propria apărare.
Va reuşi să-l canalizeze pe imprevizibilul fost preşedinte american, dacă acesta s-ar întoarce la Casa Albă după alegerile din noiembrie?
O victorie a democratei Kamala Harris ar fi întâmpinată cu uşurare la sediul NATO. Dar ea nu va pune sub semnul întrebării reorientarea politicii americane din Europa în Asia, potrivit experţilor şi diplomaţilor.
„Vă puteți aștepta să îl vedeți pe Rutte în mod regulat în SUA după luna noiembrie”, a declarat un diplomat NATO, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber, notează Politico.
Posibila revenire a lui Trump la putere la Washington face ca sprijinul SUA pentru Ucraina să fie mai incert.
NATO a încercat să remedieze acest lucru prin plasarea sprijinului militar pentru Kiev departe de orice pericol politic. La summitul de la Washington din iulie, aliaţii au promis cel puţin 40 de miliarde de euro pe an pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
În acelaşi spirit, coordonarea acestui ajutor militar occidental, oferit până acum de Statele Unite, va fi asigurată de NATO.
Dar sprijinul celor 32 de ţări NATO, mai puţin Ungaria, pentru acest angajament financiar pe mai mulţi ani este încă departe de a fi atins. Italia, de exemplu, a avertizat deja că acest lucru este exclus.
Noul secretar general va trebui să gestioneze şi frustrările Ucrainei, hotărâtă să adere într-o zi la Alianţa Nord-Atlantică, în faţa reticenţei puternice a unor ţări precum Statele Unite şi Germania.
Misiunea NATO este de a se pregăti pentru toate eventualităţile, începând cu cea a unui război cu Rusia. Invazia rusă asupra Ucrainei în februarie 2022 a accelerat aceste pregătiri.
„În multe ocazii, Rutte s-a evidențiat ca un om de stat european cu experiență și a ajutat mult la asigurarea unui sprijin constant pentru Ucraina. Astfel, ne așteptăm, de asemenea, să ia în considerare și să își stabilească prioritățile sau atenția față de provocările de securitate ale statelor din prima linie”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Politico.
Alianţa a adoptat planuri de apărare la summitul său de la Vilnius din 2023, care au fost implementate doar parţial până în prezent.
NATO trebuie să-şi dezvolte în mod imperativ producţia de sisteme de apărare antiaeriană, rachete şi obuze de artilerie, subliniază diplomaţii de la Bruxelles. Va fi la latitudinea viitorului secretar general să se asigure că Alianţa este în capacitate de luptă.
Pregătirea pentru război necesită multe investiţii, iar ţările NATO s-au angajat în urmă cu zece ani, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, să dedice cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) cheltuielilor militare. Un număr de 23 din 32 de ţări membre şi-au respectat acest angajament.
Olanda lui Mark Rutte a reuşit să facă acest lucru abia anul acesta şi va depinde de noul secretar general să se asigure, cel puţin, că efortul este menţinut într-un moment în care unii, cum ar fi ţările baltice sau Polonia, cer mult mai multe resurse.
O adevărată provocare pentru fostul prim-ministru al unei ţări adepte a austerităţii bugetare.
Împărţirea sarcinilor între europeni şi americani, care asigură singuri mai mult de jumătate din cheltuieli, va fi, de asemenea, esenţială pentru capacitatea Alianţei de a-şi menţine coeziunea.
NATO este limitată geografic la zona euro-atlantică. Dar Statele Unite au cerut în mod repetat Alianţei să răspundă la ascensiunea Chinei.
Sprijinul Beijingului pentru Rusia a amplificat şi mai mult aceste temeri, iar Alianţa va fi mai orientată spre Asia în viitor, spun experţii.
Dar noul şef al NATO va trebui să ţină cont şi de reticenţa unor ţări, inclusiv a Franţei, de a vedea Alianţa Nord-Atlantică îndepărtându-se de zona sa tradiţională de interese.