Berilă, unul dintre cei mai odioşi asasini din istoria criminalităţii româneşti, era un specimen uman cu fizic herculean şi o mutră fioroasă, care umpluse de groază întreaga ţară.
Pe seama sa s-au pus nu mai puţin de 20 de crime, Berilă alegându-şi cu predilecţie victimele din rândul brutarilor. Îi studia cu atenţie pe patronii brutăriilor, afla unde îşi ţineau banii, iar apoi îi ataca noaptea, ucigându-i pentru a-i jefui.
În cele din urmă, Berilă a fost prins şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, după el rămânând şi porecla „urât sau fioros ca Berilă“.
La închisoarea din Galaţi, Berilă plângea cu lacrimi de crocodil că s-a pocăit. Dus la muncă, asasinul a reuşit să-şi scoată lanţurile de la picioare şi a evadat. A fost prins la Slatina, de unde a evadat din nou. Lumea era în stare de şoc.
Comisarul Alimănescu a dat ordin să se afle dacă vreun brutar are cumva un angajat nou. Aşa a fost descoperit Berilă, care, la arestare, avea asupra sa un cuţit de măcelar ascuţit ca un brici. „Ucigaşul brutarilor“ a murit în ocnă.
Mai mult, pe Historia.ro.