Mai mulți migranți reținuți de ani de zile pe o insulă puțin cunoscută din Oceanul Indian au primit, de la guvernul britanic, oferta de a fi relocați temporar în România, scrie BBC. Conform publicației britanice, migranții s-ar afla pe o insulă militarizată a cărei situație politico-juridică este neclară, deși ea este administrată de guvernul de la Londra.
După șase luni, migranții ar putea fi mutați pe teritoriu britanic. Guvernul de la Londra încearcă să-i convingă pe unii dintre ei să revină în Sri Lanka, țară în care susțin că sunt persecutați.
Migranții, care fac parte din grupul etnic Tamil, sunt primii oameni care au reușit să obțină azil politic pe insula Diego Garcia, după ce barca pe care se aflau a intrat în pericol și risca să se scufunde.
Insula Diego Garcia, din arhipelagul Chagos, face parte din ceea ce se numește BIOT (British Indian Ocean Territory), un teritoriu cu un statut neobișnuit și neclar politico-juridic. Situația a creat o întreagă dispută juridică în Marea Britanie, guvernul britanic argumentând că permiterea păstrării migranților acolo ar crea o „ușă lăturalnică pentru migrație”.
Un purtător de cuvânt al ministerului de externe britanic a spus că guvernul lucrează la o soluție care să protejeze bunăstarea migranților și care să „protejeze integritatea teritorială a granițelor Regatului”.
Relocarea celor mai vulnerabili dintre migranți în timp ce le sunt procesate revendicările juridice le-ar „oferi o mai mare siguranță și bunăstare”, a declarat reprezentantul guvernului britanic citat.
Situație disperată pe Diego Garcia
Oferta făcută migranților de oficialii britanici de pe insulă, marți, vine după ce guvernul britanic a anunțat că predă BIOT statului Mauritius. Baza militară de pe Diego Garcia va rămâne, însă, sub control britanic.
BBC a obținut, anterior, un acces fără precedent pe Diego Garcia pentru a participa la un proces în care guvernul britanic e acuzat că a reținut ilegal migranții într-o tabără închisă și blocată cu sârmă ghimpată. Această tabără ar fi păzită de o firmă privată de securitate – G4S.
Guvernul britanic susține că pe BIOT nu este valabilă convenția privind refugiaților, pentru că teritoriul este „constituțional distinct” de UK, deși el este administrat de ministerul de externe britanic.
Administrația BIOT a stabilit, astfel, un proces extrajudiciar pentru a determina dacă oamenii pot fi trimiși înapoi în Sri Lanka sau dacă trebuie să li se ofere protecție internațională – practic, să primească statutul de refugiați.
În prezent, 56 de tamili se află pe Diego Garcia, iar alți opt au fost transferați în Rwanda pentru a li se acorda îngrijiri medicale după ce și-au provocat singuri răni sau au încercat să se sinucidă.
Majoritatea migranților în cauză așteaptă să primească oficial decizii cu privire la statutul lor de refugiați. În total, până acum, opt au primit dreptul de a fi protejați.
În vară, oficialul care conduce BIOT, Paul Candler, a solicitat guvernului permisiunea de a-i aduce pe toți migranții în Regat, ca urmare a ceea ce el a numit „o situație periculoasă și nesustenabilă”, în contextul în care mai mulți refugiați au încercat să se sinucidă sau s-au automutilat.
Vorbind în fața refugiaților din tabără, marți dimineață, comisarul interimar pentru BIOT, Nishi Dholakia, a spus că guvernul britanic a luat în considerare solicitarea anterioară a BIOT, dar a decis „până la urmă să facă oferte diferite mai multor indivizi”.
„Unii vor primi oferta de a fi relocați într-o țară sigură, în timp ce alții vor primi oferte de a reveni voluntar (în Sri Lanka – n. red.).
Vreau să vă asigur că acest anunț nu înseamnă că toată lumea va pleca de pe insulă imediat. Cu toții veți avea timp să vă gândiți”, a spus Dholakia.
Avocații refugiaților, de la companiile de avocatură Leigh Day și Duncan Lewis, au declarat că este „imperativ ca tabăra să fie închisă cât mai repede” și ca guvernul britanic să „găsească o soluție viabilă pe termen lung pentru toți indivizii și pentru familiile lor”.
Soluțiile britanicilor
Migranții, și cei de pe insulă dar și din Rwanda, ale căror revendicări pentru protecție internațională au fost acceptate, dar și familiile cu copii din tabără, vor primi oferta de a fi „transferați într-un centru sigur” al ONU din România, unde ar urma să stea vreme de șase luni, cât guvernul britanic caută o „soluție de durată”, au spus migranții intervievați de BBC.
„Pe parcursul acelor șase luni, UK va continua să dezvolte o soluție durabilă pentru voi, la standardele internaționale. Puteți decide să acceptați orice soluție care vi se oferă în acest timp.
Dacă nu vreți să acceptați ofertele făcute pe parcursul acestor șase luni, atunci veți veni în UK”, le-au comunicat autoritățile britanice migranților în scrisori, citate de BBC.
Unul dintre refugiați, aflat în prezent în Rwanda, căruia i-a fost oferită mutarea în România, a descris-o drept „o mare ușurare”, în timp ce un altul a descris ziua în care a primit vestea că ar putea veni în țara noastră drept „cea mai fericită din ultimii trei ani”.
Celor care le-au fost refuzate solicitările și care nu fac parte din familii cu copii li s-au oferit stimulente financiare pentru a reveni în Sri Lanka.
Conform unui document oficial, acești refugiați ar urma să primească 3.000 de lire sterline, asigurare medicală și cazare pentru trei ani, dar și oportunități de angajare sau educație. Conform BBC, cei care au fost refuzați încă mai au forme de contestare în justiție.
Refugiați salvați din ocean
Tamilii care au ajuns pe Diego Garcia în octombrie 2021 spun că fug de persecuția din țara de origine și au încercat să ajungă în Canada pentru a cere azil politic. Barca pe care se aflau a suferit avarii, însă, iar oamenii au fost salvați de Royal Navy din ocean. Ulterior, și mai multe bărci au ajuns pe Diego Garcia.
Jurnaliștii BBC scriu că tabăra de pe insulă e formată din corturi militare bej și că oamenii au venit la gard pentru a le face cu mână imediat ce le-au observat prezența. Într-un singur cort dorm cinci-șase oameni, pe paleți de lemn, iar tabăra a devenit infestată de șobolani.
Pe bucăți bannere fluturate deasupra corturilor, refugiații au scris mesaje precum „Suntem tratați ca niște animale în cuști” sau „Acesta e un loc rău”.
Un lucrător social independent angajat de avocații migranților a descris situația din tabăra improvizată drept „o pandemie de boli psihice în dezvoltare”.
Una dintre femeile de acolo s-a plâns jurnaliștilor BBC că fiica ei a fost agresată sexual de un alt migrant, una dintre multele situații de agresiune de acolo – trei bărbați, acuzați sau condamnați pentru astfel de violențe sunt reținuți în-tro cameră separată din secția de poliție de pe insulă.
Anterior, și ONU și Crucea Roșie și-au exprimat îngrijorarea cu privire la condițiile din această tabără.
Accesul pe insulă este restricționat dur, iar baza militară și întreagă zonă au fost vreme de ani de zile învăluite în mister.
Accesul la procesul pentru acordarea drepturilor migranților a fost extrem de dificil, mai scrie BBC, care confirmă că guvernul american, care controlează majoritatea personalului și resurselor de pe insulă, a încercat să blocheze accesul jurnaliștilor, dar și hrana, transportul și cazarea pentru toți cei care participă la proces, inclusiv pentru judecătorul britanic.
Ulterior, autoritățile britanice și americane au permis continuarea procesului, dar cu restricții. Mai mulți agenți ai G4S au fost aduși acolo pentru a-i păzi pe jurnaliști și avocați și pentru a se asigura că accesul pe insulă rămâne restricționat.
Dacă acceptă oferta britanicilor, Tamilii ar putea să aibă în față fie o călătorie de 7,500 kilometri spre România și mai multă așteptare, fie o călătorie mai scurtă spre Sri Lanka.