Maramureş: Aproximativ 40.000 de etnici ucraineni sărbătoresc 'Crăciunul bătrân'

Aproximativ 40.000 de etnici ucraineni din judeţul Maramureş vor sărbători Crăciunul pe rit vechi, cunoscut în judeţ şi sub numele de 'Crăciunul bătrân'. Majoritatea locuitorilor din satele ucrainene pun un mare accent pe respectarea postului şi a tradiţiilor legate de colindă şi primirea colindătorilor, transmite Agerpres.

'Pe toată durata postului, mâncarea se pregăteşte într-o veselă specială folosită de două ori pe an, numai în timpul marilor sărbători creştine - Crăciun şi Paşti - veselă în care nu se găteşte niciodată carne sau e genul de veselă niciodată folosită în gospodărie decât în timpul postului. Multe familii din comuna noastră - şi nu doar bătrânii, aşa cum se crede - respectă postul cu sfinţenie şi se pregătesc spiritual pentru sărbătoarea Crăciunului, sărbătoarea naşterii lui Iisus Hristos. Persoanele care au ţinut tot postul în întregime vor mânca de dulce abia în prima zi de Crăciun, odată ajunse acasă de la biserică. Nici măcar în noaptea de Ajun, când sunt primiţi colindătorii ori se merge a colinda nu se mănâncă decât de Post. De fapt, în seara de Ajun, colindă doar copiii şi tinerii, iar adulţii, în prima şi a doua seară de Crăciun când deja se pot servi şi preparate din carne. Postul nu e chiar atât de dificil de ţinut cum s-ar crede, iar dacă ai un pic de voinţă, credinţă şi dorinţă atunci postul te ajută să primeşti sărbătoarea Crăciunului cu o mare bucurie în suflet', a spus pentru AGERPRES, Ileana Răţanu din comuna Poienile de sub Munte, situată pe Valea Ruscovei, localitate în care trăiesc peste 11.000 de etnici ucraineni.

În seara de Ajun, localnicii primesc cu colindatul, iar de la ora 23.00, participă cu întreaga suflare a satului la slujba religioasă care se termină în zorii dimineţii, spre ora 04.00.

'În seara de Ajun, colindă doar copiii şi tinerii, însă copiii sunt cei mai aşteptaţi să treacă pragul caselor. Primul care intră în casă din grupul de colindători trebuie să fie băiat pentru a aduce noroc şi bunăstare. Copii termină de colindat cam în jurul orei 22.00, apoi se retrag acasă, iar oamenii din sat se îndreaptă spre biserică pentru a participa la slujba religioasă care se termină spre dimineaţă. În prima şi a doua seară de Crăciun, merg cu colinda tinerii şi adulţii. Sunt colindate rudele, prietenii şi cei apropiaţi familiei iar la biserică se adună fonduri pentru a veni în ajutorul familiilor nevoiaşe, a unor familii mai sărace pe care soarta le-a adus într-o situaţie mai grea', a spus Ileana Răţanu.

Unele familii care ţin să respecte vechile tradiţii, în seara de Ajun, înaintea plecării spre biserică, aşează pe masă o parte din mâncărurile de post pregătite în casă, însă înainte pun o mână de otavă peste care se pune faţa de masă şi apoi preparatele. Gestul simbolizează ieslea în care s-a născut Iisus. De asemenea, cele patru picioare a mesei se leagă un lanţ, invocând puterilor cereşti ajutorul în protecţia casei şi legarea gurii animalelor sălbatice pentru a nu ataca primăvara animalele duse la păşunat pe munte.

De asemenea, vechile familii din satele ucrainene mai păstrează obiceiul ca de Crăciun să pregătească 12 feluri de mâncare de post, simbolizând cele 12 luni ale unui an.