Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, îndeamnă oamenii să meargă la vot şi îi atenţionează că pentru referendum nu există un al doilea tur, aşa că moldovenii trebuie să profite de o şansă unică, în care pot să arate că îşi doresc o ţară europeană.
„Bună. Sper că sunteți bine. Eu astăzi sunt la Mingir, Hîncești și vreau să vă amintesc că au rămas doar opt zile până la alegeri. Vreau să vă amintesc că avem de făcut alegeri tare importante pentru noi și pentru țară. La referendum nu există turul doi, de aceea este important să mergem și să alegem din prima, să facem o alegere bună pentru toți oamenii Moldovei și să ne mândrim cu alegerea noastră”, a declarat Maia Sandu.
Referendumul va avea loc pe 20 octombrie
În Republica Moldova vor avea loc, pe 20 octombrie, alegeri prezidenţiale concomitent cu un referendum constituţional privind aderarea ţării la Uniunea Europeană.
Referendumul din 20 octombrie va conţine o singură întrebare: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, cu două variante de răspuns: „Da” sau „Nu”.
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la UE pe 23 iunie 2022, iar în decembrie 2023 Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare. Înscrierea acestei orientări proeuropene în Constituţie ar garanta menţinerea cursului proeuropean şi ar da o pârghie suplimentară pentru reforme.
Pentru ca rezultatele unui referendum să fie validate, e nevoie ca la urne să vină cel puţin o treime din persoanele înscrise pe listele de vot.
Referendumul din octombrie va fi unul constituţional, la care se decid propuneri ce ţin revizuirea sau modificarea Constituţiei. Dacă mai mult de 50% din alegători se vor pronunţa în favoarea aderării la UE, aceasta direcţie de dezvoltare a ţării va fi introdusă în Constituţie. Dacă, ulterior, s-ar schimba guvernarea, aceasta nu ar putea modifica această prevedere în legea supremă din stat.
Deşi un referendum naţional în favoarea UE nu este o condiţie obligatorie în procesul aderării, multe state au organizat o astfel de consultare. Treispezece ţări membre ale UE, între care Austria, Finlanda, Polonia, Croaţia sau Letonia, au avut referendumuri pre-aderare. În unele cazuri, referendumurile au fost organizate cu mulţi ani înainte ca ţara să devină membră sau să fie demarate negocierile de aderare.
În România şi Bulgaria, care au devenit membre UE în 2007, procesul de aderare a avut loc prin consens politic, fără să fie organizate consultări ale populaţiei, care sprijinea, oricum, în mod covârșitor această direcţie.