"La şcoală nu se infectează, dar se infectează în alte locuri. Când nu sunt sub supravegherea părinţilor, bunicilor sau a profesorilor (...).
Adolescenţii sunt, cum să zic, sunt 'răspândaci' de virus, pentru că ei nu dezvoltă forme grave, marea majoritate sunt asimptomatici, nu prezintă simptome vizibile, cu toate astea ei transmit virusul. Şi nenorocirea este că primii către care transmit virusul sunt părinţii, bunicii, care pot fi afectaţi într-o măsură foarte mare", a spus premierul Orban.
"Răspândac" nu e un cuvânt inventat de prim-ministru acum sau nou în română, e un cuvânt destul de vechi şi e un prilej bun să vorbim despre multe alte cuvinte similare formate cu acest sufix -ac, a spus Ana Iorga, luni, la rubrica Pe cuvânt, de la Antena 3.
Sufixul -ac are o notă depreciativă
"Răspândac" e un derivat care a apărut în anii `90, nu e tocmai o creatie recentă. Rodica Zafiu notează într-un articol că "răspândac" şi "aplaudac" erau foarte folosite la începutul anilor `90: "aplaudac" era o etichetă care-i desemna ironic şi depreciativ pe susţinătorii fostului regim, cei dispuşi să aplaude la congrese, iar "răspândaci" erau numiţi cei care răspândeau zvonuri, sub controlul serviciilor secrete, deci sensul e unul peiorativ.
De obicei, astfel de cuvinte, spune Rodica Zafiu, rămân creaţii efemere sau devin foarte populare în limbajul familiar şi în cel publicistic. Se pare că cele două au fost un succes: "aplaudac" a intrat în DOOM, iar "răspândac", iată, e revigorat de Ludovic Orban, într-un alt context acum. "Adolescenţii sunt răspândaci de virus". E sau nu insultător?
Ludovic Orban: "adolescentii sunt 'răspândaci' de virus". Ana Iorga explică dacă este corectă afirmaţia premierului
Sufixul -ac, spune Rodica Zafiu, are o clară notă depreciativă. Aparţine registrului popular şi multe dintre derivatele care îl conţin sunt rar folosite azi - postac, mutac, adică tăcut, ursuz sau codac, care ezită.
Avem însă, pe acest model, nişte derivate de la verbe, care au destul de mult succes în ultimii ani: postac, comentac, zvonac, lăudac. Cel care postează mult şi uneori cu intenţia de a manipula, cel care comentează mult şi prost sau răutăcios, cel care răspândeşte zvonuri, cel care laudă nemăsurat, deci un fel de aplaudac.
Orban nu a ales cuvântul potrivit
Ce e interesant la toate este că apare şi nuanţa de propagandă: se crede că aceste personaje nu scriu, laudă, răspândesc spontan, ci au ca slujbă influenţarea opiniei publice. În orice caz, nuanţa este peste tot peiorativă, postac nu e de bine, după cum nici răspândac nu e de bine.
Totuşi, Ana Iorga spune că nu crede că Ludovic Orban a spus că adolescenţii sunt răspândaci de virus cu vreo intenţie jignitoare, că nu şi-au propus tinerii acum să răspândească voit virusul. Doar că alegerea cuvântului e nefericită.
Cel mai probabil, premierul voia să spună că adolescenţii pot răspândi virusul mai intens, pentru că se întâlnesc mai des, în grupuri mari şi nu au simptome vizibile dacă se îmbolnăvesc, prin urmare îi pot îmbolnăvi pe alţii foarte uşor, fără să ştie. Aşadar, "răspândaci" şi "postaci" sunt peiorative şi nu ar trebui folosite cu atât mai mult în discursul public.