Kemal Kilicdaroglu, un politician de 74 de ani care revendică președinția din partea Partidului Republican al Poporului (CHP), este cel mai important rival al președintelui în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan.
Kilicdaroglu a acuzat Rusia că a pregătit videoclipuri falsificate și alte materiale contrafăcute, după ce o astfel de înregistrare fabricată, cu conținut de natură sexuală, a determinat retragerea din cursă a unui alt candidat prezidențial, Muharrem Ince.
"În pofida retragerii, Muharrem Ince va rămâne pe buletinele de vot. Sâmbătă, este așteptat un miting al lui Ince, în care acesta și-ar putea direcționa susținătorii să voteze cu candidatul opoziției", a relatat, din Turcia, corespondentul Antena 3 CNN, Cristi Popovici.
Citește și: Bătaie între un parlamentar rus şi unul ucrainean, la summitul de la Ankara
Între timp, Kemal Kilicdaroglu a avertizat Rusia.
"Dacă doriți continuarea prieteniei noastre după 15 mai, luați-vă mâinile de pe statul turc", a spus el, adăugând: "Suntem în continuare în favoarea cooperării și a prieteniei".
Alegătorii turci vor merge la urne duminică, 14 mai, pentru a vota atât președintele, cât și membrii Parlamentului. Se estimează o participare-record la nivelul unei populații de 85 de milioane de cetățeni.
O eventuală realegere a lui Erdogan, în vârstă de 69 de ani și aflat la putere de 20 de ani - ca premier și ca președinte - i-ar oferi acestuia oportunitatea de a concentra și mai mult puterea în jurul său, de a-și reprima drastic oponenții și de a-i constrânge pe aliații Turciei să evalueze colaborarea cu un lider autocrat.
Un sondaj recent citat de presa internațională indică posibilitatea unui vot destul de strâns în alegerile prezidențiale, cu un avans al lui Kilicdaroglu (49,3%) în fața lui Erdogan (43,7%).
Un alt sondaj al unei companii independente, realizat telefonic pe un eșantion de 5.000 de persoane și dat publicității ieri, indica o distanță mai strânsă între candidatul opoziției (48,7%) și președintele în funcție (45,9%).
În cazul în care niciunul dintre protagoniști nu reușește să obțină majoritatea calificată a voturilor, cursa va fi tranșată într-un al doilea tur de scrutin, două săptămâni mai târziu.
Erdogan: "Turcia va transmite Occidentului un mesaj prin alegerile din 14 mai"
Erdogan, care l-a atacat anterior pe ambasadorul american la Ankara, Jeff Flake, pentru că s-a întâlnit în mod public cu Kilicdaroglu, a declarat că "Turcia va transmite un mesaj Occidentului prin aceste alegeri".
Ministrul său de interne, Suleyman Soylu, a mers chiar mai departe și a calificat votul din 14 mai ca fiind "o tentativă de lovitură de stat politică din partea Occidentului".
Coaliția de opoziție formată din șase partide, condusă de Kilicdaroglu, și-a bazat campania pe promisiuni de reformă și de desființare a sistemului tentacular de control pe care actualul președinte l-a construit în ultimele două decenii, notează presa internațională.
Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan, Turcia s-a transformat într-o republică prezidențială, captivă într-o vastă rețea patronată de partidul "Justiție și Dezvoltare", AKP.
Erdogan a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat la care a suspectat susținerea SUA
Erdogan a supraviețuit în 2016 unei tentative de lovitură de stat organizată de o facțiune din cadrul armatei, care îl acuza pe președinte că s-a îndepărtat de secularism (separarea instituțiilor statului de biserică și de fundamentele religioase, n.r.).
Evenimentul s-a soldat cu peste 300 de morți și peste 2.000 de răniți, în condițiile în care majoritatea liderilor militari au rămas de partea președintelui.
Au existat, atunci, numeroase indicii ale furiei administrației de la Ankara la adresa Statelor Unite, suspectate că au susținut înlocuirea lui Erdogan de la putere, dar nu au fost formulate acuzații explicite.
În schimb, Turcia a acuzat faptul că tentativa de puci a fost organizată de clericul Fethullah Gulen, opozant al lui Erdogan, care trăiește în SUA.
Președintele turc a băgat în închisoare 40.000 de oameni după puciul ratat
După tentativa eșuată de a-l înlocui de la putere, președintele turc a început o amplă campanie de identificare și arestare a opozanților săi, sub pretextul legăturilor cu complotiștii. Au fost arestați, în perioada respectivă, peste 40.000 de oameni, mai ales din armată și din sistemul de justiție.
În ultima perioadă, regimul lui Erdogan - care încearcă să se profileze ca un factor mediator în războiul declanșat de Rusia în Ucraina - s-a confruntat cu o amplă criză economică.
Unul dintre efecte a fost înjumătățirea valorii lirei turcești, și asta, doar în ultimul an, într-o țară care a fost devastată, în luna februarie, de o serie de cutremure violente, cu magnitudini peste 7, care au ucis 60.000 de oameni și au provocat pagube estimate la 120 de miliarde de dolari.
În acest context, președintele turc a anunțat marți, cu 4 zile înainte de vot, o creștere cu 45% a salariilor bugetarilor.
Foto: afișe electorale cu Kemal Kilicdaroglu (stânga) și Recep Tayyip Erdogan (dreapta) la Ankara, 11 mai 2023