România are pentru prima dată harta cu cei mai longevivi seniori din țară. Proiectul de cercetare a fost realizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și a fost coordonat de Lăcrămioara Frăsineanu. Aceasta a explicat în detaliu obiectivele și concluziile preliminare ale cercetării, subliniind importanța acestui demers în contextul îmbătrânirii populației.
„Este prima dată când avem o hartă digitală care evidențiază distribuția seniorilor de peste 85 de ani în România. Proiectul nostru vizează nu doar identificarea acestora la nivel național, ci și descoperirea localităților unde longevitatea este mai accentuată. În prezent, în România există aproximativ 370.000 de persoane cu vârsta de 85 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă 1,92% din totalul populației”, a declarat Lăcrămioara Frăsineanu.
Analiza longevivilor din România
- copilăria caracterizată de relațiile cu părinți și frați, de joacă și muncile la care participau în gospodărie sau în afara ei
evenimentul major istoric – al doilea război mondial și repercursiunile sale – foametea, de alimentația din copilărie, de posibile boli ale copilăriei. - adolescența și maturitatea caracterizată de armată (pentru bărbați), căsătorie, nașterea copiilor, creșterea copiilor.
- ocupațiile și educația
- modul de petrecere a timpului liber în comunitate la care participau
- obiceiurile de comportament
- viața religioasă
- alimentația
- mișcarea și odihna
- starea actuală
Studiul a identificat cinci localități unde procentul de seniori de 85+ este semnificativ mai mare decât media națională. Acestea sunt: Pardoș și Murgești din județul Buzău, Cireșu din județul Mehedinți, Seaca de Pădure din Dolj și Glăvile din județul Vâlcea. În aceste zone, procentul seniorilor ajunge la peste 9%, sugerând factori locali favorabili unei vieți mai lungi.
„Aceste localități sunt exemple clare ale influenței mediului asupra longevității. Studiul nostru pilot a relevat că mediul de viață bate bagajul genetic. Deși genetica joacă un rol important, se pare că factori precum alimentația sănătoasă, lipsa poluării, activitatea fizică și relațiile sociale armonioase contribuie mai mult la o viață lungă”, a explicat coordonatorul proiectului.
Cercetarea a demonstrat că mulți dintre seniorii intervievați nu au vicii precum consumul excesiv de alcool sau tutun. Cei mai mulți consumă un pahar de vin sau de țuică ocazional, preparate de ei înșiși, folosind ingrediente naturale. De asemenea, acești seniori au avut de-a lungul vieții un regim alimentar bazat preponderent pe alimente cultivate în gospodăriile proprii și au fost activi fizic, în special prin muncile agricole.
„În mod interesant, am constatat că mulți dintre acești seniori au practicat fără să știe ceea ce astăzi numim fasting intermitent. Se hrăneau doar până la ora 18:00, iar ultima masă era după ce se întorceau de la câmp. Totodată, majoritatea au fost activi fizic, fie în agricultură, fie în alte meserii, ceea ce înseamnă că au parcurs zilnic între 7 și 10 kilometri pe jos”, a mai spus Lăcrămioara Frăsineanu.
Un alt element care a ieșit în evidență în acest studiu a fost rolul credinței și al relațiilor sociale. Seniorii care au trăit în aceste localități izolate nu doar că au avut o alimentație sănătoasă și au fost activi fizic, dar au menținut și relații puternice cu familia și comunitatea. De asemenea, religia și postul au jucat un rol esențial în stilul lor de viață.
„Toți cei intervievați au declarat că relația cu divinitatea este importantă pentru ei. Postul religios este o formă de restricție calorică, iar credința și relațiile armonioase din comunitate par să fie la fel de importante pentru longevitate”, a subliniat Lăcrămioara Frăsineanu.
Deși Bucureștiul conduce în topul numeric al seniorilor de peste 85 de ani, procentual, capitala se află la media națională, cu aproximativ 2%. Alte județe cu un număr mare de seniori sunt Prahova, Iași, Cluj, Suceava și Dolj, însă doar câteva localități rurale au depășit pragul de 9%.
Harta longevității va fi disponibilă în curând și va include interviuri și povești ale seniorilor care au trăit în aceste zone, oferind un ghid educativ despre obiceiurile și condițiile care prelungesc viața: „Această hartă nu este doar o cercetare științifică, ci și un instrument educativ care poate ajuta la îmbunătățirea calității vieții pentru întreaga populație”, a concluzionat Lăcrămioara Frăsineanu.
În România, există diferențe semnificative în ceea ce privește speranța de viață între diverse regiuni. O hartă a longevității servește și un instrument educativ pentru populație, informându-i pe români despre obiceiurile și condițiile care pot prelungi viața.
Rezultatele proiectului ”Harta Longevității”
- subiectii au relații bune de familie
- alimentație organică, preponderent vegetală
- consum scăzut de alcool de tip vin/țuică
- preponderent nefumători
- odihnă între 6-10 ore/noapte
- respectă posturile religioase
- activitatea fizică reprezintă mersul pe jos, activități agricole/în gospodărie
- localități de tip rural, regiune sub deal, sub-montană