Rezultate Loto 6/49 de duminică, 22 decembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 5 ore si 45 minute
Legea prin care Parlamentul a decis ca primarii condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatul este neconstituţională. Judecătorii CCR au admis solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis care spunea că modificările aduse de aleşi actului normativ creează discriminări între primarii condamnaţi cu executare şi cei cu suspendare, deşi pedeapsa rămâne pedeapsă, indiferent de cum se aplică ea, scrie Digi24.
Parlamentarii au modificat Statutul aleşilor locali şi i-au salvat pe primarii condamnaţi cu suspendare de la pierderea mandatului. Astfel, rămâneau fără scaunul de edil doar aceia care primeau o condamnare cu executare. Şeful statului a trimis legea la reexaminare, iar aleşii au refuzat să revină asupra deciziei. Aşa că preşedintele a apelat la ultima sa armă, contestaţia la Curtea Constituţională.
Judecătorii CCR au stabilit în unanimitate că modificarea adusă de Parlament ar crea privilegii primarilor şi consilierilor judeţeni condamnaţi pentru corupţie faţă de alte categorii de cetăţeni, dar ar reduce şi din integritatea funcţiei de ales local.
„Gândiţi-vă cât este de absurd ca, în România lui 2016, să avem un Parlament care ne spune practic printr-o lege că primarii din puşcărie nu pot să fie şi la primărie. Ăsta este un lucru evident,” spune Laura Ştefan, expert anticorupţie.
Modificarea legii fusese propusă de aleşi de la toate partidele. Aceştia au răspuns unor plângeri ale primarilor care spuneau că nu este o jurisprudenţă unitară în priivinţa condamnărilor cu suspendare. După primirea pedepsei, instanţa trebuia să decidă dacă alesul local îşi pierde sau nu mandatul, iar edilii reclamau faptul că sentinţele nu erau la fel peste tot.
„Cel puțin un lucru s-a câștigat. S-a clarificat această problemă, pentru că erau păreri diferite. Instanțele erau într-o situaţie complicată, acum, după tot acest proces, toată lumea știe care e linia,” declară Liviu Dragnea.
Chiar şi cu respingerea acestei modificări, mulţi dintre primarii realeşi au scăpat de pericol, chiar dacă au condamnări din trecut. Primarul comunei Oltina, de exemplu, a fost condamnat într-un dosar din 2013, la două luni de închisoare cu suspendare. În ianuarie 2016, ordinul de demitere a sa din funcţie a fost anulat. Electoratul l-a reales primar cu aproape 52% din voturi. Potrivit modificării, va rămâne în funcţie, nu poate pierde acest nou mandat din cauza condamnării anterioare.
„Probabil că nu se aplică retroactiv. Care-i treaba? E valabil de aici încolo, probabil sau nu ştiu eu ce a hotărât Curtea. Nu cred. Din moment ce s-a făcut validarea... M-aţi înţeles? Din moment ce s-a făcut validarea în baza unor legi, care-i problema?” spune Gheorghe Chirciu, primarul comunei Oltina, județul Constanţa.
Cu doar câteva luni înainte de alegerile locale, potrivit unui bilanţ DNA, aproape jumătate dintre primarii reşedinţelor de judeţ aveau probleme cu Justiţia. După scrutinul din 5 iunie, 16 dintre aceştia au fost realeşi, conform unei analize Gandul.info.
„În foarte multe societăţi, istoric vorbind, corupţia i-a făcut pe corupători populari. Nu trebuie să ne imaginăm corupţia ca pe ceva malefic care îi sperie pe cetăţeni,” explică Ioan Stanomir, expert în drept constituțional.
Decizia CCR este definitivă, iar Parlamentul este obligat să pună legea în acord cu hotărârea judecătorilor. Actul normativ îi vizează pe cei care au dosar în curs de soluţionare şi se va aplica doar acelor primari care vor primi de acum încolo o condamnare cu suspendare.