Liviu Dragnea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Cred în nevinovăția mea și voi face orice să ajung la adevăr”

Update: Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să decidă dacă vor trimite contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea la un complet format din cinci judecători, după ce avocatul deputatului şi procurorul de şedinţă au susţinut că este competent completul ierarhic superior.

Completul de trei judecători ai instanţei supreme a luat în discuţie, marţi, contestaţia la executare formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi de închisoare primită în dosarul "Referendumul", context în care avocatul deputatului, cât şi procurorul de şedinţă au susţinut că instanţa competentă să judece contestaţia este completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.

Judecătorii au rămas în pronunţare şi urmează să decidă dacă vor trimite contestaţia la executare la un complet de cinci judecători.

”Am avut o discuție între doamna avocat și complet pe marginea competenției, care complet este competent să judece această comntestație. Noi am depus prima contestație la tribunal, în perioada în care nu apăruse motivarea. După ce am depus contestația, ca din întâmplare a apărut motivarea.  Situația s-a schimbat și a rămas ca completul de trei să rămână în pronunțare să decidă dacă acest complet este competent să judece sau completul de cinci. Eu știu că cele două doamne magistrat s-au pensionat înainte de a începe motivarea, nmeni nu se poate substitui în locul acestor doamne. Sunt proceduri clare și definite. Cred cu tărie că cineva care primește o pedeapsă trebuie să știe că toți și-au spus părerea, o să vedem ce decide instanța. Nu vreau să vorbesc de încredere, vă pot spune că eu îmi pierd speranța foarte greu, cred în nevinovația mea și vreau să fac orice pentru a ajunge la adevăr”, a mai spus Liviu Dragnea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat marţi că nu a avut şi nu are nicio afacere în Brazilia sau în altă ţară.

"N-am avut şi nu am nicio afacere în Brazilia, n-am avut şi nu am nicio afacere în nicio altă ţară. Tot ceea ce am avut şi am este trecut, de cred că 20 de ani, în toate declaraţiile mele de avere", a precizat Liviu Dragnea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

El a adăugat, cu privire la suma de 4,9 milioane de lei obţinută din vânzarea de imobile, că nu a fost nimic ascuns, fiind proprietăţi acumulate în perioada '90-2007.

"A mai fost o întrebare despre 4,9 milioane de lei obţinute din vânzarea unor imobile. Sunt vândute prin acte notariale, sunt trecute în toate declaraţiile mele de avere, nu a fost nimic făcut ascuns, sunt nişte imobile vândute pentru care am încasat banii respectivi. Sunt proprietăţi pe care le-am acumulat în toată perioada din '90 până în 2007 când am început această vânzare", a spus Liviu Dragnea, adăugând că o parte din bani i-a folosit pentru construcţia casei din Alexandria, iar o altă parte i-a utilizat în alte scopuri.

Întrebat dacă se aşteaptă ca DNA să se autosesizeze în urma afirmaţiei sale cu privire la milionul de euro pe care l-ar fi cheltuit pe cocotieri, Liviu Dragnea a răspuns: "Eu nu am cheltuit niciun milion pe cocotieri. Dacă se fac dosare penale pe glume intrăm într-o nouă etapă în România".

Update: Liviu Dragnea a cerut să vadă originalul motivării, pentru a vedea cine a semnat condamnarea sa și dacă s-au făcut o serie de nereguli. Este vorba despre erori de procedură, care ar putea conduce chiar și la anularea sentinței

„Am cerut originalul, dezbateriile trebuie făcute în sala de judecată, nu aici. Nu este vorba de albirea cazierului, este vorba de dreptul de a face această contestație, pentru că un om care este condamnat are dreptul, după părerea mea, să știe exact de ce a fost condamnat, pentru ce a primit această condamnare. Și, de asemenea, are dreptul și instanța este obligată, așa scrie în lege, să fie convins că toți membrii completului au participat la conceperea acelei decizii. Este o decizie care schimbă viața unui om. Am înțeles că mi s-a mărit pedeapsa pentru că am îndrăznit să nu recunosc că sunt vinovat, ceea ce mi se pare un motiv foarte important. Noi credem că cele două judecătoare nu au participat, așa cum bine se știe doamna Livia Stanciu, la două luni de la decizia adoptată s-a pensionat și a trecut la Curtea Constituțională și cealaltă doamnă judecător, ulterior. După ce eu am făcut contestația la Curtea de Apel, atunci foarte rapid a apărut acea motivare. Vreau să văd când a fost concepută, redactată, în ce calculator a fost înregistrată”, a declarat Liviu Dragnea la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește legea grațierii, șeful PSD a declarat că se opune grațierii pentru fapte de corupție.

„Eu nu știu să fie o lege a grațierii pentru fapte de corupție. Nu este cazul să ne inflamăm pentru că oricine poate depune amendamente, eu spun și acum guvernului, nu este suficient doar legea gratierii, nu rezolvă problema. (...)Împreună cu colegii din guvern să conceapă un plan complex. Răspunsul meu este simplu nu susțin grațierea pentru fapte de corupție”.

Update: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns, marţi dimineaţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde judecătorii urmează să dezbată contestaţia la executare pe care a depus-o împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul "Referendumul".

La sosirea la ÎCCJ, Dragnea nu a făcut nicio declaraţie presei.

Iniţial, Dragnea a depus contestaţia la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţa şi-a declinat competenţa în favoarea ÎCCJ.

Acţiunea are ca obiect contestaţia la executare, fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

La începutul lunii februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

"Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente - partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare - asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (...) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara pe 2 februarie preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Știre Inițială: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate, marţi, contestaţia la executare depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul "Referendumul".

Iniţial, Dragnea a depus contestaţia la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţa şi-a declinat competenţa în favoarea ÎCCJ.

Acţiunea are ca obiect contestaţia la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

"Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente - partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare - asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (...) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara atunci preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.