Însă o analiză realizată de cotidianul The New York Times (NYT) arată că liderilor grupării islamiste care conduce Gaza le convine, de fapt, un conflict armat de durată cu statul evreu.
Publicația citată pornește de la declarația lui Taher El-Nounou, consilier al liderilor Hamas.
"Sper că starea de război cu Israel va deveni permanentă la toate granițele și că lumea arabă va fi alături de noi", a spus acesta.
NYT dezvăluie că, anterior atacului masiv lansat în sudul Israelului la 7 octombrie de Hamas, se manifestau tensiuni între o parte operativă a grupării Hamas şi conducerea politică a organizației.
Șeful Biroului Politic Hamas, Ismail Haniyeh, trăiește de aproximativ șase ani în Qatar, de când a preluat această funcție. Alți lideri politici ai Hamas trăiesc în Liban.
Șefii Hamas din Gaza au pus la cale atacul în Israel pentru a-și consolida poziția
Cu această realitate, liderii din Gaza ai Hamas au început să considere că șefii din exil ai organizației s-ar fi îndepărtat de cauza și ideologia grupării.
Prin urmare, cei din Gaza au pus la cale atacul din Israel, ca o validare a puterii lor în enclava palestiniană.
Cu siguranță, teroriștii se așteptau la o reacție puternică din partea Israelului, cu mulți civili uciși.
Însă, în mod real, pe ei nu-i interesează decât propriul statut în organizație.
Dacă ar dori cu adevărat încetarea focului, ar elibera ostaticii, aşa cum Israelul o cere. Dar obiectivele lor sunt altele, iar aici merită citat Yahya Sinwar, șeful aripii armate a Hamas.
Hamas cere eliberarea a șase mii de membri deținuți în Israel
Condamnat de patru ori la închisoare pe viață în Israel, Sinwar a fost eliberat în 2011 de statul evreu, alături de alți peste 1.000 de palestinieni, în schimbul militarului israelian Gilad Shalit.
"Pentru mine, este o obligație morală. Voi încerca mai mult decât tot posibilul să-i eliberez pe cei care sunt încă acolo", a spus Sinwar după eliberare, referindu-se la teroriștii din închisorile din Israel.
Acum, Hamas cere eliberarea a șase mii de membri Hamas, pentru a-și consolida propria poziție în Gaza, în condițiile în care deține 240 de ostatici răpiți la 7 octombrie.