Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 40 minute
Aproape jumătate din contractele de muncă au fost modificate în Revisal până în acest moment însă mai sunt două luni până la expirarea termenului până la care angajatorii pot opera aceste modificări, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% dintre angajaţi vor scădea salariile este fără fundament, a declarat marţi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă.
"În ceea ce priveşte mediul privat, menţionăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaţilor şi pentru a se evita situaţia ca patronii să profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal şi mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că pentru restul de 50% vor scădea salariile este fără fundament", a subliniat ministrul Muncii.
Aceasta a amintit şi faptul că există un act normativ, şi anume OUG 82/2017, care prevede că angajatorii trebuie să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajaţii să fie siguri că se operează transferul contribuţiilor. Potrivit actului normativ, angajaţii pot opta, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federaţie de ramură, în cadrul negocierilor.
"Menţionăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, faţă de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net angajatului, altul decât a vrea să obţină un profit mai mare. Trebuie, însă, să fim realişti şi să amintim că, dacă patronul doreşte scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face şi anul trecut şi o poate face şi acum, pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenţie a statului se limitează doar la salariul minim pe economie", a subliniat şeful de la Muncă.
Vasilescu a reamintit şi de protocolul de colaborare semnat de Guvern cu CNSLR Frăţia, prin care s-a stabilit că, la nivelul fiecărui judeţ, se constituie echipe mixte, formate din reprezentaţi ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de muncă (ITM) şi ai sindicatelor care au rolul să anunţe, în timp util, care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal în defavoarea angajatului, astfel încât ITM-urile să efectueze controale. În plus, Inspecţia Muncii derulează o campanie de informare pentru angajaţi şi angajatori.
Contribuţiile sociale au trecut de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în noiembrie 2017 iar nivelul contribuţiilor a scăzut cu două puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%.
Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de către angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.
Calculele de la Finanţe arată că, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat luni, pentru AGERPRES, că sunt peste 2 milioane de salariaţi pentru care nu s-au întocmit acte adiţionale la contractele de muncă, astfel că salariile brute nu au fost majorate iar pentru mulţi dintre aceştia există riscul unei scăderi a venitului net.
"Aseară (duminică, n.r.), ministrul Muncii comunica faptul că, până la sfârşitul lunii ianuarie, în Revisal s-au înregistrat contracte noi sau acte adiţionale pentru 48% din totalul salariaţilor din România. Asta înseamnă că, pentru peşte 2 milioane de salariaţi din România, din mediul economic concurenţial, care înseamnă angajaţi la privat, la firme cu capital de stat sau firme cu capital mixt, nu s-au făcut acte adiţionale la contractele de muncă. Asta înseamnă că salariile lor brute de angajare nu au fost majorate cu 22,5% şi, pe cale de consecinţă, pentru foarte mulţi dintre ei există riscul ca veniturile nete să fie afectate. De ce zic "că există riscul", pentru că este posibil ca venitul lor net să nu fie afectat, chiar dacă nu a fost înregistrat actul adiţional, pentru că angajatorul, printr-o discuţie cu sindicatul sau reprezentantul salariaţilor, sau după capul lui să decidă că le mai dă un bonus care nu se trece în contractul de muncă, le mai dă tichete cadou, care să compenseze bănesc impactul, dar în realitate, în spiritul Ordonanţei 79, nu s-au modificat contractele individuale de muncă la peste 2 milioane de suflete", a explicat Dumitru Costin.
Întrebat ce categorii salariale vor fi afectate de aceste scăderi, Costin a răspuns că vor fi afectaţi cei din sectoarele Cultură, Tineret şi Sport, precum şi din Justiţie, mai exact grefierii.
De la 1 ianuarie, este în vigoare Ordonanţa care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Sursă: Agerpres