LEGEA ELECTORALĂ ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Unde poți consulta toată legislația electorală

LEGEA ELECTORALĂ. În 11 decembrie, cetăţenii români cu drept de vot sunt chemaţi să-şi aleagă reprezentanții în Senat și Camera Deputaților, pentru următorii patru ani. Urnele s-au deschis la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00. La alegerile parlamentare, votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. 

Toată legislația electorală poate fi consultată pe site-ul Autorității Electorale Permanente

Așa cum este prevăzut în Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, Parlamenul reprezintă puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale din stat, alături de puterea judecătorească (instanțele judecătorești) și puterea executivă (Guvernul). În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având atribuția de a adopta legi, hotărâri și moțiuni. Inițiativa legislativă poate aparține și Guvernului sau cetățenilor.

La nivel naţional, 6.477 de candidați cer, duminică, votul a peste 18 milioane de alegători, pentru 448 de fotolii parlamentare, în 43 de circumscripții electorale. Sunt 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat.

La alegerile parlamentare de duminică procesul de numărare a voturilor va fi, în premieră, înregistrat video și va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenței la urne, care a fost implementat la scrutinul local din iunie.

Cine are drept de vot şi documente necesare

La alegeri au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. În schimb, nu pot vota debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege. În ceea ce privește actele necesare, se poate vota în baza oricărui document dintre următoarele: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic sau paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 nu se utilizează cartea de alegător.

Sâmbătă, 10 decembrie şi duminică, 11 decembrie, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor din Alba Iulia va avea program prelungit, pentru eliberarea documentelor de identitate valabile.

Unde se votează

Alegătorii trebuie să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, dacă în ziua votării se află în altă localitate din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Adică, pot vota în orice secţie din judeţul de reşedinţă ori domiciliu. În acest caz, vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare.

Circumscripţiile electorale sunt constituite la nivelul celor 41 de judeţe. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43, aşa cum se stabileşte prin Legea nr. 208/2015. AICI, date despre cele 440 de secţii de votare din judeţul Alba.

Votarea se desfășoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00.

Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Cum se exercită dreptul de vot

Fiecare alegător va primi, în secţia de votare, două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaţilor, altul pentru Senat.

Conform legislației electorale, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Votul este secret și personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane. De asemenea, este interzisă părăsirea secției de vot cu ştampile sau buletine de vot.

Tocmai pentru a se garanta respectarea acestor reguli și a evita cât mai mult posibil fraudarea, și de data aceasta alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot. În acest scop, se va folosi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care are un rol important în asigurarea corectitudinii procesului electoral, precum și Aplicația informatică pentru verificarea dreptului de vot, care asigură prelucrarea datelor de identificare ale alegătorilor și compararea acestora cu datele deja înregistrate.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Înainte de a vota, se va prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea CNP-ului în sistemul informatic. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde opțiunea lor. Apoi, buletinul de vot trebuie îndoit și introdus în urnă în așa fel încât să nu fie vizibilă alegerea făcută. În caz contrar, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.7

În cabina de vot nu pot intra în același timp două persoane. În principiu, este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot, dar, dacă din motive temeinice un alegător nu poate vota singur, acesta poate alege un însoțitor pentru a-l ajuta. Totuşi, persoana aleasă nu poate fi observator sau membru al biroului electoral.

Un buletin de vot valabil este cel ce poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, model legal aprobat şi are ştampila aplicată de alegător în interiorul patrulaterului (lista de partid aleasă).

În cazul în care apar probleme de funcţionare ale sistemului informatic, votarea nu este suspendată sau întreruptă. În această situaţie, se prezintă actul de identitate (şi, respectiv, la alegerile locale, documentul de identitate), iar operatorul de calculator sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia consemnează electronic sau pe hârtie, după caz, CNP-urile alegătorilor şi ora prezentării la vot. Apoi, CNP-urile sunt introduse în sistem după rezolvarea problemelor tehnice.

De implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se ocupă AEP, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică.

Cum se poate verifica unde trebuie să votaţi

Dacă un alegător nu știe unde ar trebui să voteze, cea mai simplă metodă de a afla care este secția de votare la care e arondat este să acceseze RegistrulElectoral.ro și să introducă datele personale cerute. Mai exact, în formularul online este nevoie de CNP, numele de familie și un cod aleatoriu de verificare generat automat de sistem.

După apăsarea butonului „Caută”, sistemul va afișa mesajul „Sunteți înscris/ă pe listele permanente ale secției de votare nr. …”. Concret, se indică numărul secției de votare, adresa acesteia, dar și dotările disponibile, precum rampa de acces sau urnă mobilă. De asemenea, există și o hartă unde secția respectivă este marcată.

În cazul în care alegătorul constată că nu este înscris în Registrul electoral sau că este înscris cu date eronate, poate sesiza birourile judeţene sau filialele Autorității Electorale Permanente.

AICI, GHIDUL alegătorului la alegerile parlamentare 2016, integral (sursa: roaep.ro)

Cine poate vota prin utilizarea urnei speciale (mobile)

Cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

Persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

În aceste condiții pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.

Votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români din străinătate

La aceste alegeri parlamentare, pentru prima oară, românii care locuiesc în străinătate vor putea să voteze prin corespondenţă, dar pentru asta trebuie să fie înscriși în Registrul electoral. Perioada de înscriere în acest registru s-a încheiat pe 14 septembrie, iar cei care n-au apucat să opteze pentru votul prin corespondență urmează să voteze direct la secție.

Cei care au ales să voteze prin corespondență vor primi la adresa indicată toate materialele necesare votării, inclusiv instrucțiuni, așa cum se arată în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență.

În ceea ce privește votarea la secțiile de votare, se vor înființa 417 astfel de secții, așa cum este prevăzut în Hotărârea AEP privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016. Cele mai multe sunt în Italia (73), Spania (53) și Republica Moldova (35). Aceste secţii nu vor utiliza urne mobile.

Deci, la alegerile parlamentare din acest an, românii din străinătate au mai multe variante de vot: prin corespondență, la o secție de votare din apropierea locuinței sau la secțiile de votare organizate pe lângă ambasadele, consulatele, oficiile consulare și institutele culturale ale României în străinătate.

AICI, Ghidul alegătorului român din străinătate (sursa: mae.ro)

Pedepse pentru vot multiplu sau fără drept

Codul Penal prevede, în prezent, că persoanele care votează de două sau mai multe ori riscă sa fie pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. La fel pot fi pedepsiţi şi cei care votează deşi nu au acest drept sau care introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul. De asemenea, autorităţile pedepsesc şi tentativa de fraudă.

Infracţiuni electorale – conform Codului Penal

ART. 385 – Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 386 – Coruperea alegătorilor

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

ART. 387 – Frauda la vot

(1) Fapta persoanei care votează:

a)fără a avea acest drept;

b)de două sau mai multe ori;

c)prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

ART. 389 – Violarea confidenţialităţii votului

(1)Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2)Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 390 – Nerespectarea regimului urnei de vot

(1)Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 391 – Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

(1)Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3)Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

ART. 393 – Sancţionarea tentativei. Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387 – 391 se pedepseşte.

Contravenţii prevăzute de Legea 208/2015 (exemple)

Înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

Neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

Purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

Contravenţiile sunt constatate de ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.

Alegeri parlamentare 2016. Scrutin pe liste

Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporțională. Astfel, conform Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori.

În Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat.

Pragul electoral al circumscripției –reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

– 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;

– în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi. (Art. 94 alin. (2) din Legea nr. 208/2015)