Primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi ca să le transforme, ulterior, în compost pentru agricultură. Cetățenii care nu respectă legea pot fi amendați cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar societățile comerciale cu până la 20.000 lei.
De asemenea, operatorii de instalații de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 și 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conține, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive. În plus, amenzile se vor aplica și pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună – Categoria A, în agricultură și horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spații verzi, urbane și rurale.
Pentru compostul de Categoria C de calitate inferioară Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au la dispoziţie 6 luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor tehnice, întrucât acesta nu întrunește calitățile unui compost curat.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeşeurilor în mediul urban.
Care sunt deșeurile biodegradabile care se colectează separat
«Biodeșeuri» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare.
Este vorba despre toate resturile alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case.
Legea e clară dar nu se poate aplica eficient. Lipsește infrastructura
Conform jurnalul.ro, deşi au avut la dispoziţie câteva luni pentru realizarea infrastructurii necesare, staţiile de compostare lipsesc cu desăvârşire. Nici măcar edilii din marile oraşe, care dispun de resurse financiare mai mari, nu au amenajat aceste spaţii, ceea ce face imposibil de aplicat legea de la 1 ianuarie.
Aceasta prevede ca la nivelul unui judeţ trebuie să existe cel puţin o staţie de compostare, dar acest lucru nu este îndeplinit de majoritatea judeţelor. De exemplu, în Bucureşti infrastructura de colectare separată este slab dezvoltată, ea asigurând colectarea doar a 3% din deșeuri colectate.
Totodată, agențiile pentru protecția mediului aveau obligaţia de a asigura informarea cetățenilor prin mijloace adecvate și prin publicarea pe site-ul propriu asupra sistemului de gestionare al deșeurilor biodegradabile destinate compostului/digestatului, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
60% la dintre deșeurile pe care le aruncăm la gunoi sunt vegetale și pot fi compostate și valorificate
Obiectivul strategic al „Legii compostului“ este acela de a contribui major la cresterea ratei de reciclare in conditiile in care in prezent Romania recicleaza doar un procent de 14%.
Reprezentand aproximativ 60% din totalul deseurilor menajere generate, deseurile organice ajung in depozitele de deseuri unde prin descompunere degaja cantitati foarte mari de metan ceea ce duce la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. Schimbarile climatice dramatice din ultimii ani au dus la concluzia ca este esential sa fie puse in aplicare norme tehnice privind activitatea de compostare.