Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo
Publicat acum 1 ora si 35 minute
Elena Lasconi, candidat la alegerile prezidenţiale din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că Diana Şoşoacă nu trebuia oprită de CCR să candideze, ci alte instituţii sau persaone ar fi trebuit să intervină.
Lasconi nu este de acord cu respingerea candidaturii, motivând că CCR ar putea interzice arbitrar toţi candidaţii în afară de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă.
"Alte instituţii trebuiau să intervină în cazul Dianei Şoşoacă, nu CCR. Ce ne facem dacă CCR decide mâine că nu mai candidează nimeni în afara de Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu.
Să ne amintim de ce i-a făcut Şoşoacă lui Zelenski când a venit să vorbească în Parlament. Până la urmă Ciucă a tolerat-o pe Şoşoacă în Senat atâta timp. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu decizia CCR. Dar ce ne facem cu George Simion că şi el are astfel de mesaje?", a spus Elena Lasconi la Antena 3 CNN.
Potrivit motivării CCR, candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă pentru că aceasta are o conduită politică „sistematică” ce afectează „fundamentele constituționale ale statului român – apartenența României la structurile euroatlantice”. Motivarea a fost trimisă către publicare în Monitorul Oficial. Ea cuprinde, de asemenea, opinia separată a judecătoarei Iulia Scântei.
Judecătorii CCR care au votat pentru respingera candidaturi, au considerat că „promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile
euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”.
De asemenea, judecătorii CCr susțin că Diana Șoșoacă „pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO.”
Aceștia a explicat și că o persoană care ar urma să ocupe funcția de președinte, „exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului
și a societății consacrate în Legea fundamentală.”
„Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept”, se mai arată în motivarea Curții.