De câteva luni, facturile la gaze şi energie au luat-o razna, iar România pare ţara nimănui în care fiecare își face legea. O lege care ii îmbogățește pe unii şi îi sărăcește pe alții.
România are patru mari instituții de control care ar fi trebuit să ştie tot ce mișcă pe piața energiei împotriva practicilor corecte. Teoretic, aceste instituții de control sunt independente. Practic, sunt conduse de şefi cu legături de partid. Să le luam pe rand:
1. ANRE sau Autoritatea de Reglementare în Energie
În fruntea ei se află din 2017, Dumitru Chiriță, un electrician cu salariu anual de aproape 700 de mii de lei. Stabilirea preţurilor în piața energiei e responsabilitatea lui directă. Vicepreședintele Comisiei din Parlament care l-a validat pe Chiriță în funcție, în 2017, a fost chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu.
Azi, ministrul Energiei a vorbit despre încrengături care nu se mai dezlipesc şi lipsa de reacție la Vârful ANRE.
„Nu știu cât mai trebuie să așteptam ca ANRE să îşi facă treaba! Prin neimplicare sau prin declarații publice ANRE lasă impresia că se poate face orice.
Dacă ANRE nu-şi face treaba avem o problema pe piața de energie. A zis ANRE că furnizorii săracii nu știu cum să aplice şi se confundă în lege! Pe bune? Asta declari tu ca reprezentant ANRE în sprijinul furnizorilor? Eu stau să mă întreb ce fac ei acolo?
Am o relație bună cu președintele ANRE, dar acolo în spate se pare ca dea lungul timpului s-au făcut încrengături care nu se mai dezlipesc!Ieri, șefii ANRE ne-au anunțat ca au pornit controalele în ţara. Târziu. Sunt oameni care au ajuns la gesturi extreme după ce au primit facturi mai mari decât venitul lor lunar.
Întrebat dacă poate România să suporte o asemenea măsură, Adrian Negrescu a spus „La noi tva este 21% din totalul veniturilor bugetare, dar să nu uităm anul trecut încasările TVA au crescut cu 36% ar fi de unde să reduci TVA la producția de alimente, dar pentru asta trebuie să tai din alta parte şi asta e problema să facem reforma să luăm bani din alte domenii că să ajutăm situaţia, e stare de alertă daca nu luăm masuri urgente care să protejeze populaţia şi companiile. Ne vom trezi în recesiune, nu peste 10 luni, ci peste 2-3 luni maximum", spune specialistul.
„Cei de la ANRE trebuie să facă multe alte lucruri pe lângă acele controale, inclusiv să nu mai blocheze instalarea de contoare inteligente. Cel mai bun lucru pe care să îl facă cei de la ANRE este să îşi dea demisiile", spune Răzvan Nicolescu, expert în energie.
2. Consiliul Concurenţei
O alta instituție de control este Consiliul Concurentei, în fruntea căruia se afla Bogdan Chirițoiu. E la al treilea mandat pe care l-a primit cadou chiar de la fostul premier liberal Ludovic Orban. El a modificat legea, în 2020, printr-o ordonanță aprobată fără dezbatere publică.
„Sper să se aşeze la masă şi Consiliul Concurenţei vizavi de un posibil cartel pe preţuri pentru că mi se pare că prea sunt preţurile așa.", spune ministrul Energiei.
3. Direcția Generala Antifrauda Fiscala din ANAF
La o alta instituție de control, Direcția Generala Antifrauda Fiscală din ANAF, vicepreședinte este Sandu Costea. Câștiga peste 100 de mii de lei pe an și este omul pe care tot Ludovic Orban l-a făcut şef, în noiembrie 2019, după ce a demis 4 vicepreședinți. Sandu Costea a primit funcția, deşi a picat examenul de angajare la Antifrauda.
Presa a scris in 2008 ca Sandu Costea ar fi făcut parte din tabăra lui Sorin Blejnar, fost șef al Gărzii Financiare și ulterior al ANAF,condamnat pentru corupție.
4. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului
În fine, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, a patra instituție de control, îl are in frunte pe Mihai Culeafă, fost deputat PNL , consilier local in Pantelimon si fost manager la Federația Romana de Rugby.
Ei sunt oamenii aflați în fruntea instituțiilor care ar fi trebuit de luni întregi să verifice toți furnizorii de energie şi toate facturile aberante.
Lanțul intereselor din energie. Cine câştigă din umflarea facturilor
Statul, prin Ministerul Energiei, este acționar la 5 din cele 7 mari companii de furnizare de energie din România.
Potrivit ANRE, 99% dintre consumatori (majoritatea casnici) primesc energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA.
Cu excepția CEZ și Tinmar, de la toate celelalte 5 companii statul câştigă din creșterea tarifelor. Dacă facturile s-au dublat, s-a dublat şi valoarea încasată de stat doar din TVA.
O comparație relevantă: Guvernul Poloniei a anunțat recent TVA zero la gaze de la 1 februarie, ca sa-si protejeze cetățenii de creșterea preţurilor. Politicienii din România au propria agendă.
„Ar fi bizar să reducem TVA-ul. Ar fi ciudat interpretată de agențiile de rating. Înseamnă şi venituri mai mici la buget şi o întreagă spirală care pornește",spunea Florin Cîţu.
„Se poate reduce tva şi la gaz? Se poate orice! Eu nu m-aş apuca de așa ceva. Iar asta cu tva 0, nu există discuții în guvern", spunea azi Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor.
Mai multe detalii despre consiliile de Administrație ale marilor companii energetice, plătiți bine să fie mai mult administratori ai acestora decât promotori ai politicilor publice, vedem, pe larg în materialul de mai jos.