Ar putea împiedica Trump ridicarea vizelor pentru românii care merg în SUA? Ce spune premierul Marcel Ciolacu
Publicat acum 6 ore si 25 minute
Radu Tudor a comentat, miercuri seară, în emisiunea ”La ordinea zilei”, decizia Curții de Apel Piteşti care a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Klaus Iohannis, în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanţă.
Radu Tudor a ținut să sublinieze că acel imobil a fost pierdut de familia Iohannis anul trecut, printr-o decizie definitivă a magistraților de la Curtea de Apel Brașov.
De asemenea, Radu Tudor a arătat că, în opinia sa, președintele Iohannis nu va fi pus în postura de a returna cei 300 de mii de euro încasați de la banca cu care avea contract de închiriere, arătând că ”banii nu au fost încasați ilegali”, atâta timp cât nu a existat o hotărâre definitivă a justiției.
”Până la decizia Curții de Apel Brașov, casa respectivă era cel puțin până atunci în mod legal dobândită de oamenii aceștia, pentru că nu exista o decizie a instanței care să spuna altceva”, a spus Radu Tudor, arătând că singura obligație a președintelui era aceea ca, după decizia instanței de la Brașov, să nu mai încaseze banii din chirie.
Invitată în emisiune, Oana Florea a ținut să precizeze că familia Iohannis a continuat să primească banii din chirie pentru acel imobil, amintind un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project în această chestiune.
„Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului. Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă.
UPDATE: Într-o nouă reacție a Președinției, se arată că președintele Klaus Iohannis nu a mai încasat chirie din noiembrie 2015 pentru acel imobil. De asemenea, potrivit acestui comunicat, Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, plătește în continuare chirie, însă într-un cont neutru.
Informația a fost dezvăluită la Antena 3 de Radu Tudor, care a cerut un punct de vedere Președinției, pe acest subiect.