Telenovelă politică în Germania: cel mai popular ministru se retrage pentru a-i permite cancelarului Scholz să candideze din nou
Publicat acum 7 ore si 56 minute
Lângă ambasada Suediei, sunt lipite pe o stație de autobuz două afișe care prezintă fotografii ale regelui suedez Gustaf al V-lea, ale scriitorului Astrid Lindgren, ale regizorului de film Ingmar Bergman și ale fondatorului IKEA, Ingvar Kamprad. Sunt însoțite de mesajul: ”suntem împotriva nazismului, ei nu sunt”.
Reuters a văzut un al treilea afiș cu figuri suedeze,pe o arteră importantă din centrul Moscovei. Niciunul dintre cei acuzați nu mai este în viață.
”Suedia nu are intenția de a se angaja într-o polemică publică cu organizația rusă „Victoria noastră”, care se pare că se află în spatele acestor afișe”, a declarat într-un comunicat biroul de presă al Ministerului de Externe al Suediei, întrebat despre afișe
”În Rusia, acuzațiile de „nazism” au fost lansate în mod repetat împotriva unor țări și persoane care exprimă critici justificate la adresa acțiunilor Rusiei”, a adăugat acesta.
Ministerul rus de externe nu a răspuns solicitării de comentarii. Trei navetiști din Moscova, de la stația de autobuz al ambasadei, au declarat pentru Reuters că sunt în favoarea afișelor anti-suedeze.
”Cred că afișele sunt oportune în lumina evenimentelor recente. Dacă europenii se consideră țări democratice, atunci cred că este complet democratic să exprime un punct de vedere alternativ și să le arăți oamenilor o altă părere”, a spus Alexandra, în vârstă de 47 de ani.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia de către aceasta a Ucrainei pe 24 februarie au determinat Suedia și Finlanda vecină să-și regândească politicile de securitate, aderarea la NATO fiind din ce în ce mai probabilă.
Ministrul suedez al apărării a declarat luna trecută că o asemenea mișcare ar putea declanșa o serie de răspunsuri din partea Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice și măsuri hibride, cum ar fi campanii de propagandă.
Moscova spune că ”operațiunea sa militară specială” din Ucraina este menită să demilitarizeze și să ”denazifice” țara, lucru pe care Kievul și Occidentul l-au respins ca un pretext fără fundament pentru a duce un război de agresiune neprovocat împotriva unui stat democratic suveran.