Declarațiile președintelui, în continuare:
- Tocmai am ieșit din Consiliu. Să nu aveți așteptări extraordinare
- Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă
- S-a încheiat discuția pe care am solicitat-o și am avut-o despre Schengen
- A fost o discuție bună
- Concluzia mea este simplă: toți actorii au înțeles că avem o problemă care trebuie rezolvată
- Impresia mea este - și sunt destul de optimist - că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul (aderării la Schengen) cu rezultat pozitiv, cu România și Bulgaria
- Am spus ceva și despre unitate și solidaritate. România este țară de primă line cu Ucraina. Suntem statul cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Ne străduim și facem față, pentru că dorim și credem că (așa) este corect
- Suntem țară de primă linie pentru migranți, cu rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe
Klaus Iohannis: "Sunt două probleme de soluționat: votul Austriei și votul Olandei"
- România este țară de primă linie și de prim rang când vine vorba de așa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre piețele lumii: peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au trecut prin România. Am reiterat toate aceste lucruri ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la niște așteptări
- Și noi, românii, așteptăm semnale clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, între altele, că avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen
- Aceste chestiuni sunt evidente și pot să vă spun că nu am fost contrazis de nimeni
- Este încă un drum care trebuie parcurs: cele două probleme care trebuie soluționate: votul negativ al Austriei și votul "mixt" al Olandei. Din toate discuțiile pe care le-am avut am tras concluzia că, de data aceasta, pregătirea va fi mai bună, mai profundă și că se dorește o soluție
- Eu le-am spus tuturor că noi, românii, dorim o soluție pozitivă în cursul anului 2023. Așteptarea mea este ca România să intre cu drepturi depline în Schengen, fără alte condiții, în cursul anului 2023
Iohannis a mai spus că pozițiile oficiale exprimate la Consiliul JAI de săptămâna trecută nu s-au schimbat, dar că discuțiile purtate "cu toți liderii" în marja reuniunii Consiliului Uniunii Europene au fost "pozitive"
"În țară poate au fost, poate, așteptări foarte mari, dar nu vreau să vin cu povești care nu sunt adevărate", a adăugat el.
Klaus Iohannis: "Uniunea Europeană nu are nevoie de încă un eșec"
Președintele a menționat că a discutat cu premierul suedez, a cărui țară va prelua președinția rotativă a Consiliului UE de la începutul anului viitor și a recunoscut că acesta din urmă nu și-a luat un "angajament ferm" cu privire la punerea extinderii Schengen cu România pe agenda următorului Consiliu JAI (Justiție și Afaceri Interne) din luna martie 2023.
"Eu sunt convins că în momentul în care cele două chestiuni - votul austriac și votul olandez - primesc o clarificare, subiectul va fi imediat pe agenda Consiliului JAI. Nu are nimeni interesul ca această problemă să se transforme în ceva negativ pentru Uniune. Este o perioadă dificilă, complicată, Uniunea Europeană nu are nevoie de încă un eșec", a conchis președintele României.