„Sănătatea nu este și nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie și oportunism politic. Starea de sănătate a unei națiuni este un vector indiscutabil pentru progres și, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate. Vă asigur că mă voi implica, ori de câte ori voi considera că este nevoie, în corectarea unor situații incorect gestionate, care pun în pericol îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a României. Momentul de astăzi este un foarte bun exemplu că eforturile susținute duc la punerea în practică a angajamentelor asumate”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele a mai spus că este încrezător că, deși rezultatele nu vor apărea peste noapte, se va reuși, printr-un efort național, îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
[GAL layout="3"]„În ceea ce privește aplicarea Planului național pentru prevenirea şi combaterea cancerului, avem obligația să acționăm acum, în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală și al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic. Sunt progrese remarcabile ale științei medicale, sunt tehnologii de ultimă generație care transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul la aceste inovații ale prezentului. Prin legea promulgată astăzi, transpunem în practică dreptul fundamental la sănătate. Actorii cu responsabilități, în parteneriat cu mediul academic și mediul privat, au obligația de a identifica soluțiile, pentru a permite accesul larg la opțiuni terapeutice adecvate.
În același timp, subliniez că acțiunea doar pe componenta clinică nu va reuși să influențeze în mod semnificativ statisticile privind mortalitatea și morbiditatea prin cancer”, a mai spus președintele.
Raportul Comisiei Europene privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană pentru anul 2021 este elocvent în acest sens pentru situația din România. Astfel, țara noastră ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea care poate fi prevenită. Aproape jumătate dintre decesele din anul 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. Factorii de mediu, precum poluarea aerului, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese.