Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri la Palatul Cotroceni că proiectul "România Educată", pe care l-a iniţiat şi ale cărui rezultate au fost puse în dezbatere publică, este unul strategic, el subliniind că nu este o poveste doar politică sau programul său electoral.
"'România Educată' este un proiect strategic, care vrea să creioneze bazele sistemului educaţional din România pentru secolul XXI, pentru viitor. 'România Educată' nu este un proiect de lege, nu este un reţetar simplu, nu este o poveste doar politică, nu este programul meu electoral, 'România Educată' este România noastră, a tuturor, pentru generaţiile care vor veni", a spus Iohannis.
El a subliniat că educaţia este baza generaţiilor viitoare.
Iohannis a mai ținut să precizeze că s-a lucrat doi ani la acest proiect.
Programul "România Educată", lansat marţi la Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis, propune măsuri până în anul 2030, precum o rata de promovare de cel puţin 80% a testării de la finalul educaţiei gimnaziale şi 75% cea de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivităţii.
Totodată, programul vizează ca, până în anul 2030, cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia ante-preşcolară, iar cel puţin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
De asemenea, proiectul are ca ţinţă, până în 2030, clasarea în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA şi organizarea de politici ţintite spre reducerea numărului de instituţii de învăţământ cu rate de promovare mai mici de 50%.
Programul are şi serie de deziderate pentru sistemul educaţional tot până în anul 2030, acestea fiind următoarele:
"1. Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi, cu valori europene, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solide. 2. Educaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi în conformitate cu specificul fiecărei comunităţi de învăţare. 3. Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot parcursul vieţii sale. 4. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie. 5. Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient. 6. Sistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev. 7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educaţie. 8. Sistemul de educaţie românesc este atrăgător pentru comunităţile academice din România şi din întreaga lume, facilitând mobilitatea internaţională. 9. Învăţământul primar şi secundar asigură alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor. 10. Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot parcursul educaţional. 11. Managementul educaţional este unul profesionist, bazat pe inovaţie. 12. Cadrul legislativ care guvernează educaţia este unul stabil şi se bazează pe o viziune asumată".
Documentul supus dezbaterii publice propune două scenarii de structurare a sistemului de educaţie, iar ambele au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale.
"Educaţia timpurie este realizată de personal educaţional cu studii terţiare, include servicii medicale şi de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum şi servicii psihologice, de logopedie şi educaţie parentală. În învăţământul primar, toate cadrele didactice au absolvit învăţământul superior şi beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri şcolari, profesori de sprijin, mentori, etc. În fiecare şcoală există personal medical. În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educaţional, alături de alte menţiuni privind competenţele dobândite în urma unor activităţi de educaţie non-formală sau informală", potrivit sursei citate.
De asemenea, odată cu învăţământul secundar inferior este propusă şi introducerea notării clasice, iar materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenţi de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă. O parte a curriculumului are caracter interdisciplinar şi există o gamă largă de activităţi extracurriculare organizate sau facilitate de şcoli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.
"Învăţământul secundar superior include trei rute distincte: teoretică, vocaţională (profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) şi profesională. Cadrele didactice au absolvit învăţământul terţiar şi deţin o pregătire pedagogică şi practică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învăţământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală. Atât ruta profesională, cât şi cea vocaţională se pot derula parţial la potenţiali angajatori sau instituţii relevante (de exemplu, pentru filiera vocaţională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcţie de posibilităţile specifice fiecărei regiuni în parte", mai arată documentul.
Sursa citată precizează că există servicii suport în toate instituţiile de învăţământ secundar superior, inclusiv servicii de consiliere, orientare în carieră şi de sprijin remedial.
"În învăţământul superior, cadrele didactice sunt persoane care au finalizat studiile de licenţă şi de master şi – pentru titularii de curs – doctorale. Avansarea în carieră pentru cadrele didactice universitare ţine cont de o evaluare a competenţelor pedagogice. Universitatea oferă programe de formare continuă în domeniul educaţiei, care ajută la obţinerea de performanţă în zona de predare/învăţare. Există servicii de consiliere în carieră, consiliere psihologică şi programe remediale în toate universităţile. Lucrările majore (licenţă, disertaţie) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat şi listate în baze de date publice, cu respectarea legislaţiei în vigoare", propune proiectul "România educată".
Potrivit programului, pentru toate ciclurile de studiu asociate învăţământului terţiar, sunt propuse ţinte minime de mobilitate de 20% la nivel de licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puţin 5% dintre programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau internaţionale.
Preşedinţia face precizarea că "structura celui de-al doilea scenariu se bazează pe corelarea nivelurilor şcolare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4) şi elimină criteriile de acces la examene de tranziţie precum bacalaureatul (orice elev se poate înscrie, indiferent de tipul studiilor secundare finalizate). Primul scenariu propune două tipuri de Bacalaureat (teoretic şi aplicat), iar cel de-al doilea scenariu include şi posibilitatea Bacalaureatului Internaţional".
Tot cel de-al doilea scenariu propune, în cazul învăţământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu.
"Universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe", mai arată Preşedinţia.
Alte propuneri ale programului vizează accesul în cariera didactică care să devină unul meritocratic, cu accent pe recrutarea celor mai buni absolvenţi de învăţământ superior. De asemenea, programul propune oferirea de sprijin adiţional pentru copiii aflaţi în risc de abandon (prin măsuri educaţionale remediale, burse şi serviciile sprijin şi consiliere a familiilor).
"De exemplu, pot exista programe de tipul „primul student”, care să ajute tinerii talentaţi, dar fără posibilităţi materiale, să ajungă la o facultate prin oferirea unui ajutor financiar consistent;", conform sursei citate.
O altă propunere ar fi în vederea reducerii decalajelor de calitate între şcoli prin oferirea de resurse suplimentare şcolilor aflate în zone dezavantajate (ex: bonusuri salariale pentru cadrele didactice bine pregătite, resurse pentru echiparea instituţiilor sau norme suplimentare de consilieri).
Pentru învăţământul profesional şi tehnic este propusă extinderea educaţiei profesionale la nivel terţiar, pentru a face faţă creşterii nivelului de tehnologizare din industrie şi servicii;
"Dezvoltarea educaţiei duale, care trebuie să continue în zonele în care acest lucru este posibil; Formarea specială a cadrelor didactice care predau în învăţământul profesional pentru a se asigura complementaritatea între educaţia de la şcoală şi practica derulată la angajator", prevede programul.
Pentru învăţământul superior este propusă "recredibilizarea şcolii doctorale prin evaluarea calităţii formării doctorale, eliminarea cazurilor de plagiat cu ajutorul soft-urilor, dar şi cu al cursurilor de etică a cercetării; Diversificarea misiunii universităţilor, necesară pentru a permite o evaluare a performanţei mai adaptată individualităţii fiecărei instituţii de învăţământ superior, dar şi pentru o mai bună utilizare a alocaţiilor din bugetul public".
Referitor la educaţia timpurie, proiectul propune "construirea de creşe suplimentare pentru a oferi tuturor copiilor şansa la o dezvoltare armonioasă din punct de vedere cognitiv, emoţional şi social, dar şi pentru a permite părinţilor să împace viaţa profesională cu viaţa de familie; O mai bună pregătire a educatorilor şi puericultorilor, de nivel terţiar. Impactul pe care îl are calitatea educaţiei timpurii va influenţa dezvoltarea copilului de-a lungul întregii sale vieţi".