Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 1 ora si 42 minute
Astăzi se împlinesc doi de când Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale. Pe 16 noiembrie 2014, Iohannis, pe atunci candidat al Alianţei Creştin Liberale îl învingea în turul al doilea pe Victor Ponta, candidatul PSD. În cei doi ani de mandat, preşedintele a schimbat şefii servicilor de informaţii, a încurajat modificarea legislaţiei electorale şi a organizat consultari la Cotroceni pentru bugetul apărarii dar şi pentru legile Big Brother.
În primul an de mandat, preşedintele a schimbat şefii civili ai celor două servicii de informaţii. La Serviciul Român de Informaţii, preşedintele şi-a numit un aproiat, în persoana lui Eduard Hellvig, în timp ce la Serviciul de Informaţii Externe, Klaus Iohannis l-a propus pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Mandatul lui Ungureanu a fost unul scurt. După ce presa a speculat o răcire a relaţiei dintre Ungureanu şi preşedinte, directorul SIE şi-a înaintat demisia în luna septembrie a acestui an.
De asemenea, Klaus Iohannis a numit-o pe fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu pentru un mandat de judecător la Curtea Constituţională şi i-a încredinţat Laurei Codruţa Kovesi un nou mandat de procuror şef al DNA, .
După tragedia din Colectiv şi demisia Guvernului Ponta, preşedintele a profitat de solicitarea protestatarilor şi a impus un guvern tehnocrat. În fruntea exectivului l-a numit pe Dacian Cioloş. Guvernul a primit votul parlamentului după consultări la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare.
Consultările dintre preşedinte şi partidele politice au fost o constantă în timpul administraţiei Iohannis. Acestea au vizat subiecte precum alocarea a 2% din PIB pentru apărare, legile siguranţei naţionale sau proiectul de ţară pus în discuţie odată cu decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.
Preşedintele a susţinut modificarea legislaţiei electorale şi introducerea votului prin corespondenţă, adoptate în cele din urmă de Parlament. În ultimul an, Klaus Iohannis a avut o atitudine mult mai incisivă. Declaraţiile publice s-au înmulţit, iar atitudinea a fost cea a unui preşedinte implicat în jocurile politice interne. Nu a ezitat să îşi exprime public simpatia faţă de Dacian Cioloş pe care aproape l-a impus premier desemnat al Partidului Naţional Liberal. A făcut din Liviu Dragnea un adeversar politic şi l-a ameninţat că nu îl va nominaliza premier.
În plan extern, doar în primul an preşedintele a avut 20 de vizite externe, printre care şi o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Anul acesta Klaus Iohannis a avut mai multe deplasări de stat şi a reprezentat România la Summitul Nato de la Varsovia dar şi la reuniunile Consiliului European.