Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 1 ora si 13 minute
Reprezentanţii UDMR au depus, miercuri, la Biroul Electoral Central, lista cu peste 270.000 de semnături pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, respectiv lista pentru diaspora, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, fiind candidat pentru a patra oară la funcţia de preşedinte al României. Kelemen Hunor a venit la BEC cu motocicleta.
”Eu, la alegerile prezidenţiale, a 4-a oară depun semnăturile şi candidatura. Să nu credeţi că sunt un jucător la loto care revine de fiecare dată şi crede că, la un moment dat, totuşi, va avea noroc. Aici nu e vorba despre un câştig personal, eu candidez pentru a spune lucrurilor pe nume şi pentru a arăta care sunt problemele reale ale României astăzi, şi pentru români, şi pentru maghiari, şi pentru celelalte etnii. Nu contează aici etnia, fiindcă problemele sunt valabile pentru fiecare dintre noi”, a spus Kelemen Hunor.
"Nu, deloc", a răspuns el, întrebat de jurnalişti la sediul Biroului Electoral Central dacă susţine impozitul progresiv.
"Pentru România ar fi o catastrofă să introduci acum o altă metodă de impozitare - impozitul progresiv, fiindcă asta ar însemna să pierzi din forţa de atractivitate pentru mediul de afaceri. O economie în creştere are nevoie pe termen lung de această taxă simplă sau cotă unică, cum este la noi. Eu nu vorbesc de faptul că nu există sistemul digital pentru a introduce impozitul progresiv, nu vorbesc despre faptul că în România nu există posibilitatea de a calcula venitul global. Dacă nu ai posibilitatea de a calcula foarte corect venitul global, de ce pui impozitul progresiv pe salariu? N-ai făcut nimic. Deci nu există condiţii şi ar fi o greşeală să introduci impozitul progresiv în momentul în care ai nevoie de creştere, ai nevoie de investiţii, ai nevoie de noi locuri de muncă", a explicat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar trebuie redus, iar "aceasta înseamnă nişte costuri sociale, dar mai ales costuri în ceea ce priveşte administraţia centrală, fiindcă acolo există o risipă, în primul rând".
"Dacă vă uitaţi la numărul de funcţionari publici la noi şi în alte state şi facem o comparaţie, vom vedea că la noi statul a crescut enorm de mult şi nu oferă servicii. Creşte, creşte, dar când te întâlneşti cu o instituţie te loveşte, nu te ajută, deci acolo trebuie să umblăm, pe de o parte. Pe de altă parte, taxa pe muncă trebuie redusă, fiindcă este cea mai mare povară la noi. Colectarea impozitelor este cea mai importantă chestiune, fiindcă degeaba impui noi taxe sau creşti anumite taxe dacă nu eşti în stare să le colectezi. Deci, colectarea trebuie să fie principala preocupare în Guvern şi, bineînţeles, după aceea trebuie să vedem ce facem cu cota unică. Trebuie păstrată, din punctul meu de vedere nu există alternativă la cota unică, şi trebuie curăţată - să fie cota unică pe toată linia. (...) Sunt foarte multe aspecte care trebuie schimbate, trebuie corectate, fiindcă acest contract între sat şi societate nu mai este în echilibru. Societatea şi cetăţenii oferă mai mult şi statul dă mult mai puţin", a susţinut Kelemen Hunor.
El a mai spus că este nevoie de o reformă administrativă, dar aceasta nu se poate face în birou, "folosind nişte formule şi calcule unitare pe toată ţara, fiindcă nu merge aşa".
"În primul rând, trebuie să vezi dacă reforma va ajuta pe toţi cetăţeni să aibă acces mult mai rapid şi mult mai eficient la servicii publice. Da, e nevoie de o reformă. După aceea, trebuie să te uiţi dacă această formulă de împărţire a judeţelor e ok sau nu e ok şi cum poţi să faci în aşa fel încât să nu mai existe o centralizare după reformă şi toate celelalte aspecte să fie îndeplinite. Deci, trebuie pregătit foarte, foarte bine. Au fost câteva încercări şi în perioada preşedintelui Băsescu, în 2011, care au eşuat, fiindcă nu a fost acea iniţiativă pregătită. (...) În interesul reformei trebuie să fie cetăţeanul, nu instituţiile statului, nu funcţionarii", a opinat liderul UDMR.
Întrebat ce părere are cu privire la căsătoriile LGBT, el a menţionat că legislaţia actuală este una foarte bună.
"În ceea ce priveşte parteneriatul civil, sigur ştiinţa juridică este extrem de flexibilă, se pot găsi formule, dar în ceea ce priveşte căsătoria nu trebuie schimbat nimic. Legislaţia românească este, din acest punct de vedere, foarte, foarte corectă. Căsătoria este şi această instituţie între bărbat şi femeie şi aşa trebuie să rămână. Pentru celelalte forme poţi să găseşti diferite forme juridice prin care poţi să rezolvi problema", a susţinut preşedintele UDMR.