Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că reacţiile oficialilor de la Budapesta din ultima vreme sunt corecte şi de responsabilitate faţă de comunitatea maghiară din România, potrivit Agerpres.
El a fost solicitat de jurnalişti să comenteze declaraţiile venite de la Budapesta şi Bucureşti şi dacă, în acest context, este oportună vizita premierului Viktor Orban, joi, la Satu Mare.
'Tensiunile au plecat şi în momentul în care au fost foarte multe decizii administrative şi nu numai în România, care au lezat comunitatea maghiară şi care, într-un fel, au atacat drepturile obţinute şi cunoaşteţi bine toate cazurile. Din acest punct de vedere, reacţia oficialilor de la Budapesta a fost o reacţie corectă, de responsabilitate faţă de maghiarii din România, aşa cum şi România ar trebuit să reacţioneze când românii din Valea Timocului sunt intimidaţi, sunt atacaţi şi drepturile lor nu sunt respectate. Sau în Ucraina sau în alte state. Eu cred că aceste reacţii sunt reacţii normale şi la aceste fapte vin şi au venit de foarte multe ori şi reacţii pe canale diplomatice, dar şi reacţii mai directe. Totuşi, eu cred şi sper în continuare în îmbunătăţirea relaţiilor între cele două state, între România şi Ungaria, şi sper că preocupările noastre vor fi comune pentru viitor în această regiune şi în UE', a spus Kelemen Hunor.
El a fost solicitat să comenteze şi poziţia ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto, care le-a interzis diplomaţilor acestei ţări să participe la Ziua Naţională a României.
'Eu nu vreau să comentez ce spun alţii, mai ales demnitarii din Ungaria sau din alte state. Eu spun în felul următor: trecutul şi evenimentele din trecut ne-au aşezat pe baricade diferite. Nici un maghiar nu vede altfel cele întâmplate în 1918. (...) Trebuie să vorbim cinstit: ceea ce pentru unii este bucurie, pentru alţii înseamnă pierdere. Din acest punct de vedere, eu cred că pentru a merge înainte - şi pe mine mă interesează viitorul mai mult decât trecutul - trebuie să vorbim cinstit şi corect şi despre acest lucru vorbesc eu, despre acest lucru am vorbit noi şi vom vorbi în continuare. Aceste aspecte din trecut nu înseamnă că nu putem proiecta un viitor împreună şi de aceea noi am propus respectarea promisiunilor din 1918 faţă de toate minorităţile etnice din România. Cam acesta este punctul de pornire, cu inima curată, cu sufletul curat şi foarte cinstit şi eu cred că aşa trebuie să vorbim despre ceea ce ne desparte sau ne-a despărţit cândva şi ceea ce ne uneşte. Prezentul şi viitorul va fi comun', a menţionat preşedintele UDMR.
Potrivit acestuia, România şi Ungaria trebuie să formeze un front comun.
'Eu, din acest punct de vedere, cred că şi România şi Ungaria, în anii care urmează, ar trebui să formeze un front comun, împreună cu celelalte state din Grupul Visegrad şi împreună cu celelalte state fost comuniste din regiune (...) pentru a propune nişte modificări, nişte reforme constructive la Bruxelles, fiindcă urmează o reformă în UE. Cred că pentru fiecare dintre noi este extrem de important să fim cetăţeni egali cu cei care au fondat UE şi cei care trăiesc în zona mai fericită a Europei. Fiindcă, până la urmă, pe mine mă deranjează că nu am intrat în spaţiul Schengen şi mă deranjează extrem de tare. E mult mai important acest lucru decât foarte multe alte aspecte. (...) Eu cred că şi oficialii din Ungaria şi viitorii oficiali din România se vor gândi la viitor şi trecutul va fi discutat cinstit, aşa cum vede fiecare şi cum se simte fiecare, fără să avem intenţia de a leza pe cineva', a mai spus Kelemen Hunor.
Conform publicaţiei hvg.hu, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto le-a cerut diplomaţilor din toate misiunile externe ale Ungariei să nu ia parte la festivităţile organizate de ambasadele României de 1 Decembrie. La cererea jurnaliştilor de la Budapesta, Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior de la Budapesta a confirmat ordinul.
Ministerul român de Externe a catalogat decizia lui Szijjarto drept 'greu de înţeles, cu atât mai mult cu cât respectul faţă de valorile şi simbolurile naţionale ale unei ţări sunt parte componentă indiscutabilă a setului de valori pe care se bazează însăşi Uniunea Europeană şi comunitatea trans-atlantică. România a fost şi este un stat care va rămâne profund ataşat respectului acestor valori'.