Gimnastica modernă, cunoscută sub denumirea de gimnastică artistică sau sportivă, a evoluat la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost introdusă la cea dintâi ediție a Jocurilor Olimpice, la Atena, în 1896. Timp de 30 de ani, numai bărbații au concurat la acest sport, femeilor fiindu-le permisă prezența abia la Jocurile Olimpice din 1928, potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, www.cosr.ro. În 1924, la Paris, a apărut competiția masculină pe aparate și cea pe echipe. Întrecerea pe aparate la fete a fost inclusă în programul olimpic în 1952. În 1984, în programul olimpic a fost adăugată și gimnastica ritmică, iar din 2000 s-a adăugat trambulina, scrie Agerpres.
Gimnastica artistică este cea mai populară disciplină a gimnasticii și reprezintă o competiție pe puncte, care se acordă unor exerciții scurte (între 30 și 90 de secunde) ce conțin elemente acrobatice, executate pe diverse aparate. Probele la feminin sunt sărituri, paralele, bârnă și sol, iar la masculin sol, cal cu mânere, inele, sărituri, paralele și bară fixă. Acest sport este reglementat de Federația Internațională de Gimnastică (FIG). Fiecare țară are propriul organism național de conducere afiliat la FIG, România fiind afiliată la acesta prin Federația Română de Gimnastică.
Gimnastica este un sport care implică o serie de mișcări ce necesită forță fizică, flexibilitate, echilibru, rezistență, grație. Exercițiile prezentate de gimnaști sunt notate în funcție de un Cod de Puncte, care stabilește cât valorează fiecare element prezentat într-un exercițiu. Începând cu 2006, notele acordate exercițiilor sunt formate din două cuantumuri: cuantumul A, care nu are limită, ce notează gradul de dificultate, grupul de elemente necesare și valoarea conexiunii dintre elemente și cuantumul B, limitat la nota 10, care notează execuția, compoziția și prezentarea artistică.
În competițiile pe echipe există două etape: calificări și finale. Notele acordate în cadrul calificărilor nu contează în clasamentul pentru medalii, dar stabilesc echipele care ajung în finală. În calificări fiecare echipă înscrie șase gimnaști sau gimnaste, iar dintre aceștia trebuie să evolueze cinci pe fiecare aparat și sunt luate în considerare cele mai bune patru punctaje. Finala pe echipe se desfășoară după sistemul 6-3-3, șase sportivi în echipă, trei evoluează pe fiecare aparat, contează pentru medalii fiecare punctaj obținut.
În proba de individual compus, gimnaștii concurează pe toate aparatele (șase la bărbați, patru la femei). Cei mai buni 24 de sportivi se califică în finală, unde execută noi serii de exerciții pe toate aparatele, iar punctajele sunt adunate și cele mai bune rezultate primesc medalii. La probele pe aparate concurează opt gimnaști cu cele mai bune rezultate pe aparatele respective. Se pot califica în finală maxim doi sportivi din aceeași țară.
Trei discipline de gimnastică se vor desfășura la Jocurile Olimpice de vară din 2016: gimnastică artistică (sportivă), gimnastică ritmică și trambulină. Toate probele se vor desfășura la Arena Olimpică din Rio de Janeiro între 6 și 21 august 2016.
Clasamentul general pe medalii olimpice la gimnastică artistică, la bărbați și femei, este dominat de sportivii din fosta Uniune Sovietică: 1. URSS (72 aur, 67 argint, 43 bronz — 182 total), 2. SUA (33, 36, 32 — 101) 3. Japonia (29, 33, 33 — 95). Urmează R.P. Chineză (26, 18, 15 — 59), România (25, 20, 26 — 71, locul 5), Elveția, Ungaria, Italia, fosta Cehoslovacie și Germania.
În topul medaliilor se află, la masculin, sovieticii Nikolai Andrianov (7, 5, 3 — 15) și Boris Shakhlin (7, 4, 2 — 13) și japonezul Takashi Ono (5, 4, 4 — 13). La feminin, primele sunt sovietica Larisa Latînina (9, 5, 4 — 18), cehoaica Vera Caslavska (7, 4, 0 — 11) și unguroaica Agnes Keleti (5, 3, 2 — 10).
Legende ale gimnasticii artistice mondiale: Nadia Comăneci (România), Olga Korbut (URSS), George Eyser (Statele Unite), Sergei Kharkov (Rusia), Mitsuo Tsukahara (Japonia), Sawao Kato (Japonia), Viktor Chukarin (URSS), Svetlana Khorkina (Rusia), Vitaly Scherbo (Belarus/Echipa unificată).
Românca Nadia Comăneci (5, 3, 1 — 9) a intrat în istorie în 1976, la JO de la Montreal, după ce a obținut prima notă de 10 la gimnastică.
Prima prezență românească la gimnastică a fost consemnată la Olimpiada din 1936. A urmat o pauză de trei ediții, după care reprezentanții României nu au mai lipsit niciodată de la Jocurile Olimpice.
România a obținut 25 de medalii olimpice de aur la gimnastică artistică la: Londra (2012), sărituri — Sandra Raluca Izbașa; Beijing (2008), sol — Sandra Raluca Izbașa; Atena (2004), bârnă — Cătălina Ponor, echipe (Oana Mihaela Ban, Alexandra Georgiana Mariana Eremia, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Nicoleta Daniela Sofronie, Silvia Stroescu), sărituri — Monica Roșu, sol — Cătălina Ponor; Sydney (2000), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, echipe (Simona Amânar, Loredana Boboc, Florența Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Maria Presacan, Andreea Răducan), individual compus — Simona Amânar; Atlanta (1996), sărituri — Simona Amânar; Barcelona (1992), sărituri — Lavinia Miloșovici, sol — Lavinia Miloșovici; Seul 1988, bârnă — Daniela Viorica Silivaș, paralele inegale — Daniela Viorica Silivaș, sol — Daniela Viorica Silivaș; Los Angeles (1984), bârnă — Simona Păuca, Ecaterina Szabo, echipe (Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoraș, Mihaela Stănuleț, Ecaterina Szabo), sărituri — Ecaterina Szabo, sol — Ecaterina Szabo; Moscova (1980), bârnă — Nadia Comăneci, sol — Nadia Comăneci; Montreal (1976), bârnă — Nadia Comăneci, individual compus — Nadia Comăneci, paralele inegale — Nadia Comăneci.
Cele 20 de medalii de argint au fost câștigate la: Londra (2012), sol — Cătălina Ponor; Atena (2004), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, sol — Marian Drăgulescu, sol — Nicoleta Daniela Sofronie; Sydney (2000), individual compus — Maria Olaru, sărituri — Andreea Răducan; Atlanta (1996), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, individual compus — Gina Gogean, inele — Dan Burincă, sol — Simona Amânar; Barcelona (1992), echipe (Cristina Bontaș, Gina Gogean, Vanda Maria Hădărean, Lavinia Miloșovici, Maria Neculiță, Mirela Pașca); Seul (1988), echipe (Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Ștefania Popa, Gabriela Potorac, Daniela Viorica Silivaș, Camelia Voinea), individual compus — Daniela Viorica Silivaș, sărituri — Gabriela Potorac; Los Angeles (1984), individual compus — Ecaterina Szabo; Moscova (1980), echipe (Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina Elena Grigoraș, Melita Ruhn, Dumitrița Turner), individual compus — Nadia Comăneci, paralele inegale — Emilia Eberle; Montreal (1976), echipe (Nadia Comăneci, Mariana Constantin, Georgeta Gabor, Anca Gabriela Grigoraș, Gabriela Trușcă, Teodora Ungureanu), paralele inegale — Teodora Ungureanu.
Un număr impresionant de 26 de medalii de bronz au fost obținute la: Londra (2012), echipe (Diana Laura Bulimar, Diana Chelaru, Larisa Andreea Iordache, Sandra Raluca Izbașa, Cătălina Ponor); Beijing (2008), echipe (Andreea Roxana Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Florentina Grigore, Sandra Raluca Izbașa, Steliana Nistor, Anamaria Tamirjan); Atena (2004), bârnă — Alexandra Georgiana Mariana Eremia, echipe (Marian Drăgulescu, Ilie Daniel Popescu, Dan Nicolae Potra, Răzvan Dorin Șelariu, Ioan Silviu Suciu, Marius Daniel Urzică), sărituri — Marian Drăgulescu; Sydney (2000) — sol, Simona Amânar; Atlanta (1996), bârnă — Gina Gogean, echipe (Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieș, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloșovici), individual compus — Lavinia Miloșovici, individual compus — Simona Amânar, sărituri — Gina Gogean; Barcelona (1992), individual compus — Lavinia Miloșovici, sol — Cristina Bontaș; Seul (1988), bară fixă — Marius Gherman, bârnă — Gabriela Potorac, sărituri — Daniela Viorica Silivaș; Los Angeles (1984), individual compus — Simona Păuca, sărituri — Lavinia Agache; Moscova (1980), paralele inegale — Melita Ruhn, sărituri — Melita Ruhn; Montreal (1976), bârnă — Teodora Ungureanu, inele — Dan Grecu, sol — Nadia Comăneci; Roma (1960), echipe (Atanasia Ionescu, Sonia Iovan, Elena Leuștean, Elena Niculescu, Uța Poreceanu Schlandt, Emilia Vătășoiu; Melbourne (1956), echipe (Elena Fodor Dobrovolschi, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leuștean, Elena Sacalici, Emilia Vătășoiu), sol — Elena Leuștean.
La Jocurile Olimpice de la Londra (2012) primele trei locuri în clasamentul pe medalii la gimnastică artistică au fost ocupate de R.P. Chineză (5, 4, 3 — 12), Federația Rusă (3, 5, 4 — 12) și SUA (3, 1, 2 — 6). România a obținut câte o medalie din fiecare metal prețios. Aurul olimpic a fost câștigat la bărbați, printre alții, de Kohei Uchimura (Japonia), Zou Kai (R.P. Chineză), Krisztián Berki (Ungaria), Arthur Zanetti (Brazilia), Epke Zonderland (Olanda). La feminin au obținut medalii de aur, printre altele, Gabby Douglas (SUA), Sandra Izbașa (România), Aliya Mustafina (Federația Rusă), Deng Linlin (R.P. Chineză).
Sursă: Agerpres