Fotbalul își are rădăcinile în China antică, dar acest sport a început să se dezvolte în varianta actuală pe străzile Angliei medievale. Fotbalul a fost inclus în premieră în programul olimpic la Jocurile Olimpice din 1900 de la Paris și, în afară de Los Angeles (1932), nu a mai lipsit de la nicio ediție a olimpiadelor, potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, www.cosr.ro, scrie Agerpres.
La prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne, organizată în 1896, ar fi avut loc și un turneu de fotbal, sport aflat încă în stagii incipiente, o echipă a orașului grec Atena fiind învinsă de una din orașul turc Smyrna (Izmir). Apoi, reprezentanta Imperiului Otoman a trecut cu 15-0 de o echipă din Danemarca. Nu au existat însă dovezi clare ale acestor evenimente, iar competiția nu a fost oficială. La Olimpiadele din 1900 și 1904 în concurs au fost înscrise echipe de club și nu naționale, și deși Comitetul Internațional Olimpic consideră oficiale aceste competiții, ele nu sunt recunoscute de FIFA.
Primul turneu considerat oficial este cel de la Londra — 1908, la care au participat șase echipe. Numărul acestora a crescut la 11 la ediția din 1912. Competițiile au fost dezechilibrate, fiind marcate multe goluri, iar cele două ediții au adus recorduri valabile pentru 90 de ani privind golgheterul turneelor. Danezul Sophus Nielsen în 1908 și neamțul Gottfried Fuchs în 1912 au marcat fiecare câte zece goluri.
Amploarea globală pe care fotbalul a luat-o a dus în 1930 la organizarea primei ediții a Campionatului Mondial, însă sportul a fost exclus din programul Jocurilor Olimpice din 1932, de la Los Angeles, mai ales din cauza popularității scăzute în SUA. A revenit la ediția următoare, Berlin — 1936, la cererea organizatorilor.
Deoarece la Jocurile Olimpice nu aveau drept de participare fotbaliștii profesioniști, iar țările dezvoltate trecuseră la profesionism, turneul olimpic a fost dominat mai multe zeci de ani de echipele din Europa de Est, în care fotbalul era încă la nivel de amatori. Astfel, între 1948 și 1980, 23 din 27 de medalii acordate au revenit țărilor din estul Europei, doar Suedia (aur în 1948 și bronz în 1952), Danemarca (argint în 1960) și Japonia (bronz în 1968) întrerupând această dominație a Estului.
Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a permis din 1984 prezența jucătorilor profesioniști, dar FIFA a intervenit pentru a nu face din Olimpiadă un concurent pentru Campionatul Mondial și a modificat această regulă, astfel că doar țările din Africa, Asia, Oceania și America de Nord și Centrală puteau alinia cea mai bună echipă. În schimb, țările din Europa și America de Sud aveau dreptul de a trimite jucători care nu evoluaseră la Campionatul Mondial. Astfel, majoritatea țărilor a trimis echipe de tineret la Olimpiadă. Din 1992, regulamentul a fost din nou schimbat, fiind instalată o limită maximă de vârstă de 23 de ani.
Probele sportive de fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se desfășoară în Rio de Janeiro și în cinci alte orașe din Brazilia în perioada 3-20 august 2016. La proba masculină pot participa doar echipe U23: fiecare echipă are voie să conțină cel mult trei jucători ce au depășit vârsta de 23 de ani. Nu există nicio restricție de vârsta la proba feminină de fotbal.
Din cauza numărului mare de stadioane necesare pentru organizarea unui turneu olimpic de fotbal, CIO a permis utilizarea unor stadioane aflate în alte orașe decât gazda Jocurilor Olimpice. Aceste stadioane au fost chiar și la peste 3.000 de kilometri de orașul gazdă, precum cazul Olimpiadei din 1984, de la Los Angeles, când unele meciuri au avut loc pe coasta de est a Statelor Unite.
Partidele de la Olimpiada din Brazilia se vor desfășura pe șase stadioane: celebrul Stadion Maracana și Stadionul Olimpic "Joao Havelange", ambele din Rio de Janeiro; Arena da Amazônia — Manaus; Itaipava Arena Fonte Nova — Salvador; Arena Corinthians — Sao Paulo; Estádio Nacional "Mané Garrincha" — Brasília; Mineirao — Belo Horizonte.
Clasamentul general pe medalii la fotbal la Jocurile Olimpice, la masculin, este următorul: 1. Ungaria (3 aur, 1 argint, 1 bronz — 5 total), 2. Marea Britanie (3 aur), 3. Argentina (2 aur, 2 argint). Urmează fosta URSS (2, 0, 3 — 5), Uruguay (2, 0, 0 — 2), fosta Iugoslavie (1, 3, 1 — 5), Polonia (1, 2, 0 — 3), Spania (1, 2, 0 — 3), fosta Republica Democrată Germană (1, 1, 1 — 3) și fosta Cehoslovacia (1, 1, 0 — 2). Țări cu tradiție și rezultate în fotbalul profesionist nu se află pe locurile fruntașe din cauzele enunțate mai sus. Printre acestea Franța (locurile 10-11), Italia (locurile 13-14), Belgia (locul 15), Brazilia (locul 19), Olanda (locul 26), RFG (locurile 27-28) etc.
Printre golgheterii de la Jocurile Olimpice îi regăsim, de-a lungul timpului, pe brazilienii Romario și Bebeto, suedezul Gunnar Nordahl, polonezii Kazimierz Deyna, Andrzej Szarmach și Andrzej Juskowiak, argentinenii Hernán Crespo și Carlos Tevez, chilianul Iván Zamorano, ungurul Ferenc Bene, iugoslavii Todor Veselinovic, Borislav Cvetkovic și Rajko Mitic, francezul Daniel Xuereb etc.
La feminin, clasamentul este următorul: 1. SUA (4 aur, 1 argint, 0 bronz — 5 total), 2. Norvegia (1, 0, 1 — 2), 3. Brazilia (0, 2, 0 — 2). Urmează China, Japonia, Germania și Canada.
România a fost reprezentată în întrecerile olimpice de fotbal doar de trei ori, la JO din 1924, 1952 și 1964, nereușind să obțină vreo medalie la acest sport.
La JO de la Londra 2012, turneul olimpic de fotbal la masculin a fost câștigat de echipa Mexicului, pe locul al doilea situându-se Brazilia, iar pe al treilea Coreea de Sud. Printre jucătorii mai cunoscuți care au evoluat la ediția trecută se numără brazilienii Neymar, Hulk, Alexandre Pato, Thiago Silva și Marcelo, mexicanii Salcido, Reyes și Giovani dos Santos, britanicii Daniel Sturridge, Aaron Ramsey și Ryan Giggs, elvețienii Fabian Frei și Fabian Schär, spaniolii David de Gea, Juan Mata, César Azpilicueta, Jordi Alba și Koke, uruguayenii Edinson Cavani și Luis Suárez, etc.
La feminin a câștigat medalia de aur echipa SUA, pe cea de argint Japonia, iar pe cea de bronz Canada.