Atletismul, cea mai veche disciplină sportivă, figurează în programul Jocurilor Olimpice moderne de la prima ediție din 1896 pentru bărbați și din 1928 pentru femei. Cu un nume derivat din grecescul "athos", care înseamnă competiție, atletismul a evoluat din preistorie până astăzi, diversificându-și provocările sportive pentru atleți și atlete de toate vârstele, transmite Agerpres.
Potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, www.cosr.ro, întrecerile atletice au avut loc chiar de la cea dintâi ediție a Jocurilor Olimpice antice, iar primii campioni au fost înregistrați înainte de anul 776 î.Hr. Din 1896, concursurile atletice nu au lipsit niciodată din programul olimpic și, datorită popularității acestui sport, în 1912 a fost înființată federația internațională de profil (IAAF). Competiția atletică feminină a fost introdusă în premieră la JO în 1928, la Amsterdam, dar numai la anumite discipline.
În prezent, se concurează în 21 de probe olimpice la masculin și la feminin, la care se mai adaugă trei la bărbați și două la femei. La bărbați probele sunt următoarele: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 110 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4x100 m, 4x400 m, maraton, 20 km marș, 50 km marș, săritura în înălțime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutății, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliței, decatlon. La femei probele sunt următoarele:100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 100 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4x100 m, 4x400 m, maraton, 20 km marș, săritura în înălțime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutății, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliței, heptatlon. Dintre acestea, trei probe olimpice sunt doar masculine, respectiv 110 m garduri, 50 km marș și decatlon, iar două doar feminine, respectiv 100 m garduri și heptatlon.
De-a lungul anilor, atletismul a avut și alte probe în programul olimpic, dar la care s-a renunțat însă: 80 metri garduri, pentatlon, 3.000 metri și 10 kilometri marș.
Probele sportive de atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se vor desfășura în ultimele zece zile ale competiției, adică în perioada 3-21 august 2016 la Rio de Janeiro, la Stadionul Olimpic. Proba de maraton va avea loc la Sambadromul Marques de Sapucai.
La Jocurile Olimpice moderne, între 1896 și 2004, în clasamentul pe medalii la probele de atletism conduc detașat Statele Unite ale Americii cu 769 de medalii, din care 321 medalii de aur, 251 de argint și 197 de bronz, fiind urmate de fosta Uniune Sovietică (URSS) cu 193 de medalii, din care 64 de aur, 55 de argint și 74 de bronz, precum și de Marea Britanie cu 194 de medalii, din care 53 de aur, 79 de argint și 62 de bronz. Pe locurile 4 și 5 se află Finlanda cu 114 medalii, în total, și Republica Democrată Germană (RDG) cu 109 medalii. La general, Federația Rusă ocupă locul al șaselea, cu 78 de medalii, din care 26 de aur, 27 de argint și 25 de bronz, iar Germania locul al 14-lea cu 77 medalii și Germania de Vest (RFG) locul al 17-lea cu 43 de medalii.
România ocupă la atletism locul al 18-lea cu 35 medalii, din care 11 de aur, 14 de argint și 10 de bronz. Potrivit COSR, țara noastră a avut pentru prima dată reprezentanți în întrecerile olimpice atletice în 1928, la JO de la Amsterdam, absentând doar la edițiile JO din 1932, 1940, 1944 și 1948.
Cele 11 medalii olimpice de aur au fost obținute de: Constantina Diță (Beijing 2008, maraton), Gabriela Szabo (Sydney 2000, 5.000 m), Paula Ivan (Seul 1988, 1.500 m), Maricica Puică (Los Angeles 1984, 3.000 m), Doina Melinte (Los Angeles 1984, 800 m), Anișoara Cușmir (Los Angeles 1984, săritura în lungime), Lia Manoliu (Mexico City 1968, aruncarea discului), Viorica Viscopoleanu (Mexico City 1968, săritura în lungime), Mihaela Peneș (Tokyo 1964, aruncarea suliței), Iolanda Balaș (Tokyo 1964, săritura în înălțime), Iolanda Balaș (Roma 1960, săritura în înălțime).
Medaliile de argint, în număr de 14, au fost obținute de atleții români la următoarele olimpiade: Atena 2004 (400 m garduri — Ionela Tîrlea, triplusalt — Marian Oprea), Sydney 2000 (1.500 m — Violeta Beclea, maraton — Lidia Elena Simon), Atlanta 1996 (1.500 m — Gabriela Szabo), Barcelona 1992 (săritura în înălțime — Galina Astafei), Seul 1988 (3.000 m — Paula Ivan), Los Angeles 1984 (1.500 m — Doina Melinte, aruncarea greutății — Mihaela Loghin, săritura în lungime — Vali Ionescu), Munchen 1972 (100 m garduri — Valeria Bufanu, aruncarea discului — Argentina Menis), Mexico City 1968 (800 m — Ileana Silai, aruncarea suliței — Mihaela Peneș).
Cele zece medalii de bronz au fost obținute la edițiile Jocurilor Olimpice de la Atena 2004 (1.500 m — Maria Cioncan), Sydney 2000 (1.500 m — Gabriela Szabo, săritura în înălțime — Oana Manuela Pantelimon), Los Angeles 1984 (1.500 m — Maricica Puică, 400 m garduri — Cristieana Cojocaru, 800 m — Fița Lovin, aruncarea discului — Florența Crăciunescu), Montreal 1976 (aruncarea suliței — Gheorghe Megelea), Tokyo 1964 (aruncarea discului — Lia Manoliu), Roma 1960 (aruncarea discului — Lia Manoliu).
Întrecerile de atletism de la Jocurile Olimpice au fost umbrite și de mai multe cazuri de dopaj. Dintre cazurile de dopaj pot fi amintite: 1976 — Danuta Rosani (Polonia); 1984 — Vésteinn Hafsteinsson (Islanda), Gianpaolo Urlando (Italia), Martti Vainio (Finlanda, medalie de argint retrasă la 10.000 m), Anna Verouli (Grecia); 1988 — Ben Johnson (SUA), testat pozitiv după victoria în finala de la 100 metri la Jocurile Olimpice de la Seul, a fost exclus din competiții și suspendat patru ani; 1992 — Madina Biktagirova (Echipa unificată), Bonnie Dasse (SUA), Jud Logan (SUA), Nijole Medvedeva (Lituania); 1996 — Iva Prandzheva (Bulgaria), Natalya Shekhodanova (Rusia); 2004 — Konstantinos Kenteris și Ekaterini Thanou (Grecia), acuzați că s-au sustras controlului antidoping, Adrian Annus și Róbert Fazekas (Ungaria), Irina Korzhanenko (Rusia), toți trei medaliați cu aur au fost descalificați pentru dopaj, etc.
La ediția trecută a Jocurilor Olimpice, de la Londra (Marea Britanie — 2012) printre medaliații cu aur la probele de atletism s-au numărat, la bărbați, Usain Bolt (Jamaica, 100 m, 200 m), Kirani James (Grenada, 400 m), Mo Farah (Marea Britanie, 5.000 m, 10.000 m), Aries Merritt (SUA, 110 m garduri), Jamaica (Nesta Carter, Michael Frater, Yohan Blake, Usain Bolt, 4x100 m), Stephen Kiprotich (Uganda, maraton), Serghei Kîrdiapkin (Rusia, 50 km marș), Ivan Ukhov (Rusia, săritura în înălțime), Christian Taylor (SUA, triplu salt), Tomasz Majewski (Polonia, aruncarea greutății), Krisztian Pars (Ungaria, aruncarea ciocanului) etc. La femei, au obținut aurul olimpic, printre altele: Shelly-Ann Fraser-Pryce (Jamaica, 100 m), Allyson Felix (SUA, 200 m), Sanya Richards-Ross (SUA, 400 m), Maria Savinova (Rusia, 800 m), Asly Cakyr Alptekin (Turcia, 1.500 m), Natalya Antyukh (Rusia, 400 m garduri), SUA (4x100 m, 4x400 m), Tiki Gelana (Etiopia, maraton), Anna Chicherova (Rusia, săritura în înălțime), Barbora Spotakova (Cehia, aruncarea suliței) etc.
Sursă: Agerpres