Prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfășurat la Atena, în perioada 6-15 aprilie 1896, potrivit Agerpres.
Au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfășurat după ce împăratul roman Teodosiu I a interzis aceste manifestări sportive în anul 393. Cel căruia i se datorează reluarea Olimpiadelor este francezul Pierre de Coubertin. La inițiativa acestuia, la primul congres al Comitetului Olimpic Internațional din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca orașul Atena să fie gazda ediției din 1896.
Pentru acest eveniment, în locul unei arene antice s-a ridicat Stadionul Panathinaikos, construit în formă de ''U''.
Ceremonia de deschidere a fost oficiată de regele George I al Greciei, chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței acestui stat. La competiție au participat 241 de sportivi din 14 țări, care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi: atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, natație, tenis, haltere și lupte.
Țările reprezentate au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, SUA, Suedia, Ungaria și Grecia.
Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscriși în concurs au aparținut Greciei. Pentru acea vreme, însă, a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. La ceremonia de deschidere au luat parte aproximativ 80.000 de spectatori.
Condițiile de desfășurare au fost asemănătoare cu cele din antichitate, astfel că, în spiritul aceleiași tradiții, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Sportiva Stamata Revithi, însă, a protestat împotriva acestei decizii, alergând la maratonul din 11 aprilie, a doua zi după proba desfășurată de sportivii bărbați.
La sfârșitul secolului al XIX-lea nu se punea problema unei pregătiri specializate și de durată, participarea sportivilor datorându-se mai ales dorinței de afirmare a unor oameni bine dotați din punct de vedere fizic, o parte din ei studenți străini sosiți în vacanță, alții aflați întâmplător, la acea dată, la Atena. Existau și sportivi antrenați, obișnuiți cu concursurile internaționale, dar pentru mulți, Jocurile Olimpice nu prezentau încă niciun interes.
Cu prilejul acestor JO, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism și scrimă, germanii la gimnastică și ungurii la înot.
Concurenții greci, care întreceau ca număr sportivii tuturor celorlalte țări, s-au situat pe primul loc la tir, înot și maraton, unde primul a sosit Spiridon Louis, din Arcadia, ''un cioban în fustanelă populară, departe de practicile antrenamentului științific'', după cum l-a descris Coubertin în memoriile sale.
Proba de maraton (40 km) s-a desfășurat pe același traseu pe care soldatul atenian Philipides îl străbătuse cu 2386 de ani în urmă, pentru a anunța atenienilor victoria în fața perșilor.
Proba de 100 de metri a fost primul eveniment sportiv desfășurat la Olimpiadă, iar primul câștigător olimpic poate fi considerat americanul Francis Lane, care a terminat cursa în 12,2 secunde. Atletul american James Connolly a câștigat proba de triplu salt și a terminat pe locul doi la săritura în înălțime și pe locul trei la cea în lungime. Pentru a ajunge la Atena, James Connolly plecase de la Universitatea Harvard, călătorind cu vaporul și cu trenul. Un alt atlet, germanul Karl Schumann, a reușit să se claseze în primii patru la patru probe diferite.
În clasamentul pe națiuni, primul loc a fost ocupat de SUA, cu 11 medalii de aur, 7 de argint și 2 de bronz, urmată de Grecia, pe locul al II-lea, cu 10 medalii de aur, 17 de argint și 19 de bronz și de Germania, pe locul al III-lea, cu 6 medalii de aur, 5 de argint și 2 de bronz. Învingătorii primeau o medalie de argint și o coroniță din ramuri de măslin. România nu a avut reprezentanți la această primă ediție a Olimpiadei.