Există trei soluţii juridice pentru desfiinţarea Secţiei Speciale: ordonanţă de urgenţă, lege sau angajarea răspunderii. Varianta odonanţei de urgenţă pică din start, după referendumul pe Justiţie declanşat în primăvară chiar de preşedintele Klaus Iohannis, partenerul politic al liberalilor.
Surse guvernamentale susţin pentru Adevărul că Executivul va trimite la Parlament un proiect de lege pentru desfiinţarea Secţiei Speciale, însă demersul are şanse infime de reuşită, în condiţiile în care PSD şi ALDE se opun vădit, în timp ce UDMR şi ProRomânia sunt tot de partea social-democraţilor, dar mai pe tăcute.
De altfel, în urmă cu două săptămâni, Senatul, în calitate de for decizional, a respins un proiect de lege similar, iniţiat de USR. Matematic, PNL şi USR nu pot strânge o majoritate parlamentară pentru adoptarea unui proiect de lege. PSD se teme să depună moţiune Prin urmare, rămâne o singură soluţie: angajarea răspunderii. Însă procedura poate atrage căderea Guvernului Orban.
Însă şi PSD are dileme: să depună sau nu moţiune de cenzură?
În cazul în care Executivul decide să vină în faţa Parlamentului pentru asumarea răspunderii - la fel ca în cazul legii bugetului pe 2020 -, Opoziţia are la dispoziţie trei zile să depună moţiune de cenzură. Matematic, PSD şi ALDE, ajutaţi de câţiva deputaţi de la ProRomânia, ar putea răsturna Guvernul PNL.
„Dacă alegeţi să desfiinţaţi SIIJ, fie prin OUG, fie printr-o nouă asumare de răspundere, pe noi, dragi colegi liberali de la guvernare, să nu mai contaţi”, a avertizat deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu.
În cazul în care Guvernul Orban ar pica, preşedintele Klaus Iohannis ar putea forţa declanşarea alegerilor anticipate, demers care ar pulveriza PSD, în condiţiile în care social-democraţii abia depăşesc 20% în sondaje. Aşadar, PSD n-ar vrea să depună moţiune tocmai pentru a nu risca alegerile anticipate. De altfel, PSD nu a depus moţiune de cenzură nici după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea pe legea bugetului. A preferat doar atacurile politice.