Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război şi a acuzat China că prin sprijinul indirect pe care-l oferă Rusiei contribuie semnificativ la prelungirea conflictului, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citat de Agerpres.
"Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare.
De asemenea, el a acuzat China că-şi aduce o contribuţie "decisivă" în susţinerea industriei militare ruse şi a transmis Beijingului că această susţinere continuă oferită Moscovei i-ar putea afecta interesele şi reputaţia. "Facem apel către China să nu mai susţină războiul ilegal al Rusiei, China nu poate continua să facă acest lucru", a indicat secretarul general al NATO aflat la final de mandat.
Această organizaţie, precum şi Washingtonul, au acuzat de mai multe ori China că ajută Rusia să producă tancuri, vehicule blindate şi rachete prin furnizarea de piese, maşini-unelte, componente de micro-electronică şi optică.
Apelul lui Stoltenberg survine în timp ce la baza militară americană de la Ramstein (Germania) are loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, din care fac parte ţările ce oferă acestei ţări ajutor militar în războiul cu Rusia, întâlnire la care este prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut acolo noi resurse militare pentru a face faţă atacurilor aeriene şi ofensivei ruse intensificate în estul Ucrainei.
Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană în Kursk și neagă orice implicare a NATO în planificarea acesteia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia și a invocat dreptul Ucrainei de a se apăra.
"Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a declarat şeful Alianţei Nord-Atlantice într-un interviu acordat ziarului german Die Welt, scrie Agerpres.
Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg.
Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el.
Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el.
Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial".
Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025.
Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa.
În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor.
Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă.