„Little Boy” („Băiețelul”) a fost numele de cod al primei bombe atomice utilizată într-un conflict armat, şi a fost rodul Proiectului Manhattan, un program american ambițios, creat încă din anul 1939 şi care urmărea dezvoltarea primei arme nucleare, ca un răspuns american la informaţiile despre faptul că Germania lucrează la crearea unei bombe atomice.
Astfel, mai ales după atacul japonezilor din 1942 asupra flotei americane aflate la baza navală Pearl Harbour și implicarea Americii în Al Doilea Război Mondial, SUA împreună cu aliații săi, Marea Britanie și Canada au accelerat demersurile de creare a bombei.
Principiul folosit de încărcătura de uraniu 235, a fost bombardarea cu neutroni lenți în urma căreia avea loc o reacție nucleară în lanț, generatoare de căldură, cu un efect devastator.
La începutul anului 1943 a avut loc realizarea primelor prototipuri și testarea lor la Laboratorului Național Los Alamos, parte componentă a Proiectului Manhattan.
Pe 6 august 1945, bomba a fost lansată, la ora locală 8:15, de un bombardier B-29 Superfortress „Enola Gay” (botezat după numele mamei colonelului Paul Tibbets) pilotat de colonelul Paul Tibbets (încadrat la baza aeriană 393 Bomb Squadron, Missouri, SUA).
Bomba propriu-zisă cântărea în total patru tone, dintre care câteva zeci de kilograme erau reprezentate de uraniu 325.
La prima oră a dimineții, un glob de foc uriaș, cu diametrul de câțiva kilometri, urmat la scurt timp de o ciupercă nucleară de un alb înnecăcios, seamăna moarte în orașul japonez Hiroshima.
E ceea ce avea să rămână consemnat în anale ca fiind primul atac din istorie, în care a fost folosită bomba nucleară.
Nu mai puțin de 300.000 de oameni și-au pierdut atunci viața, în doar câteva clipe
Alte sute de mii au plătit și ele, ani mai târziu, din pricina radiațiilor atomice, tributul unui sinistru și crâncen al doilea război mondial care avea să-și găsească sfârșitul în vara aceluiași an, odată cu capitularea Japoniei.
[GAL layout="3"]Pe 9 august 1945, scenariul apocaliptic Hiroshima avea să se repete întocmai. Orașul vizat, transformat de asemenea în ruină, a fost de data aceastaNagasaki.
Și în acest din urmă caz, omenirea a deplâns moartea a sute de mii de semeni.
În prezent, experţii în domeniu consideră că unele bombe nucleare care se află în dotarea celor mai puternice armate ale lumii sunt de aproape 50 de ori mai puternice decât cele folosite la Hiroshima şi Nagasaki.
În amintirea victimelor celor două atacuri, au fost instituite „Ziua Hiroshima” – ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (6 august) şi „Ziua Nagasaki” (9 august), marcate anual la nivel mondial.
Japonia comemorează 76 de ani de la bombardamentul atomic de la Hiroshima
Ceremonia a fost umbrită de refuzul Comitetului Internaţional Olimpic ca sportivii să se alăture ceremoniei şi să ţină un minut de reculegere la Jocurile Olimpice în curs de desfăşurare la Tokyo
Supraviețuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, premierul și câțiva oficiali străini au participat la principala ceremonie care s-a desfășurat fără public din cauza pandemiei.
O rugăciune tăcută a avut loc la ora locală 8 și 15 minute, marcând momentul exact când bomba atomică americana a explodat pe cerul Hiroshimei.
Această tragedie “a învăţat omenirea că din a ameninţa pe alţii pentru a te apăra nu câştigă nimeni”, a declarat într-un discurs primarul din Hiroshima, Kazumi Matsui.