Potrivit raportului Mapping Interventional Cardiology in Europe din cadrul proiectului ATLAS al Asociației Europene de Intervenții Cardiovasculare Percutane (EAPCI), realizat în rândul a 16 țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, printre care și țara noastră, România are cele mai puține angiografe, dar și cel mai mic număr de medici cardiologi intervenționiști, raportat la un milion de locuitori.
Astfel, țara noastră are numai 1.8 angiografe pentru fiecare milion de locuitori, mai puțin de jumătate față de țări ca Italia, Belgia sau chiar Polonia. La nivelul anului 2019, în România erau înregistrate aproximativ 40 de laboratoare de cateterism cardiac publice și private.
Repartizarea acestora pe județe este însă inegală, cu mai mult de jumătate dintre aceste centre concentrate în București, Cluj și Mureș, iar 19 județe fiind lipsite de centre de angiografie. Printre județele fără angiograf se numără Vaslui, Bacău sau Vrancea.
Situația este și mai critică atunci când vine vorba despre medicii cardiologi cu competențele și cunoștințele necesare pentru a opera aceste aparate. Potrivit raportului citat, în România sunt aproximativ 4,3 medici cardiologi intervenționiști, la fiecare milion de locuitori.
Cifra este cu mult mai mică decât în orice altă țară europeană. Avem de aproximativ 3 ori mai puțini medici intervenționiști decât Marea Britanie sau Olanda, de 5 ori mai puțini ca Franța și de 12 ori mai puțini ca Germania. Și în privința medicilor intervenționiști, repartizarea pe județe este problematică.
Din cei aproximativ 140 de medici cardiologi cu competență în cardiologie intervențională de la noi din țară, peste 100 de medici sunt concentrați în București, Cluj, Mureș și Iași. În cinci județe în care există angiografe, acestea nu pot fi folosite pentru că nu este niciun medic care să poată face intervenții.
Lipsa aparaturii de specialitate și mai ales a personalului medical specializat se reflectă în rata de mortalitate ridicată. Prin comparație, Slovenia care are o prevalență a bolilor cardiovasculare ischemice similară cu a țării noastre (44.795 cazuri vs. 47.090 cazuri la un milion de locuitori) are o rată de mortalitate la jumătate față de România (416 decese vs. 875 decese la 100.000 locuitori). Slovenia are însă de două ori mai multe centre de angiografie și de patru ori mai mulți medici specialiști.
Romania are norocul de a avea medici extraordinari, însă numarul lor este foarte mic. Sistemul de obținere a competențelor în cardiologie intervențională este unul extrem de greoi, o competență specială care se obține în minimum 2 ani după ce devii medic cardiolog. Totodată echivalarea competențelor medicilor străini în România este aproape imposibilă. În timp ce un medic român poate opera în străinătate în mai puțin de o saptamană, invers ai nevoie de luni de zile și zeci de documente, fapt care dezarmează total orice tentativă.
Competența complexă, de lungă durată, numărul mic și distribuția inegală a angiografelor, având județe unde densitatea este peste necesar și județe unde nu există echipamente de angiografie, sunt ingredientele perfecte pentru statistica la care luăm parte. Cele mai puține intervenții din Europa, cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare din Europa, cei mai puțini medici per cap de locuitor, cele mai puține echipamente.
Până când nu vom înțelege ca distribuția egală a echipamentelor de angiografie în fiecare județ are o importanță majoră, vom pierde timp important pentru salvarea vieților pacientțlor cu infarct miocardic.
Luam ca exemplu Vrancea – România, județ cu 350.000 de locuitori. Și pentru o secundă ne imaginăm că Vrancea ar fi în Germania. Atunci Vrancea ar fi avut minimum 15 cardiologi intervenționiști și minimum 3 angiografe, ar fi efectuat anual minimum 3000 de intervenții de coronarografie și angioplastie pe an. În schimb, Vrancea - România nu are niciunul din lucrurile de mai sus. Nici angiograf, nici doctor și nici intervenții. Medicii de aici trebuie să aleagă între transferul pacientului la București, Iași sau Brașov, cele mai apropriate orașe cu angiograf. Iar acesta durează minimum 3 ore.
Ca Vrancea sunt în total în Romania 19 județe în care medicii trebuie să transfere pacienții cu infarct, cu pierdere de timp și vieți omenești” spune Iulian Plescan – Director de Dezvoltare ARES.
ARES este prezent în spitale publice și private din București, Cluj-Napoca, Pitești, Constanța și Tulcea, cu 8 săli de angiografie. La Constanța, în centrul ARES din cadrul Spitalului Județean de Urgență sunt salvați anual peste 1000 de pacienți cu infarct miocardic acut. Înainte de existența acestui centru, singura soluție pentru pacienții din Dobrogea cu infarct miocardic era transportul de urgență la București.
Misiunea ARES în România este să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la tratamente inovatoare care păstrează integritatea corporală. De-a lungul celor peste 9 ani de activitate, la ARES au avut loc 14 premiere naționale și internaționale.