Bitcoin atinge un nou maxim istoric: Criptomoneda a ajuns foarte aproape de pragul de 100.000 de dolari
Publicat acum 20 ore si 7 minute
"Balanţa riscurilor este echilibrată în ceea ce priveşte coordonatele mediului extern. Cu această apreciere nu negăm incertitudinile, credem că anul 2016 se anunţă un an tumultuos şi nu negăm acest lucru. Observăm că multe dintre valuri sunt departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele, de exemplu piaţa valutară, pot să lucreze cu aceste valuri. Sentimentul meu este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai este aşa de emoţională", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
El a punctat că piaţa monetară a trecut peste momente de exces de lichiditate, datorită acumulării cheltuielilor bugetare în ultimele două luni ale anului trecut, cu un excedent de lichiditate masivă în ianuarie, iar piaţa a funcţionat şi s-a echilibrat singură.
"În anumite momente a trebuit să intervenim şi noi, e adevărat, dar nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe, este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat. Ar fi culmea ca, după atâţia ani când pieţele acestea funcţionează şi îşi dau temperatura economiei, acum să ne apucăm să nu avem încredere în mecanismele de piaţă şi eventual să le mai şi stricăm cu niscai iniţiative legislative. Din acest motiv, nu negăm când spunem că coordonatele mediului extern au un impact echilibrat în balanţa riscurilor, pentru că pieţele pot să acţioneze ca nişte stocuri tampon, dacă au adâncime, dacă există încredere şi dacă e un profesionism în pieţe", a adăugat Isărescu.
Coordonatele mediului extern vizează perspectivele de evoluţie a zonei euro şi a principalelor economii emergente, cu precădere China, precum şi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, dar şi al problemelor privind sustenabilitatea datoriei suverane a statului grec.
Incertitudinile privind mixul de politici macroeconomice interne se referă la conduita politicii fiscale, în contextul incertitudinilor referitoare la impactul pe care măsurile de relaxare fiscală anunţate l-ar putea avea asupra echilibrelor macroeconomice, la politica veniturilor, prin prisma impactului pe care majorările salariale recent implementate, cele deja anunţate pentru 2016, precum şi posibilele creşteri suplimentare l-ar putea avea asupra configuraţiei viitoare a parametrilor fiscali şi asupra dinamicii costurilor unitare cu forţă de muncă. Totodată, acestea se referă şi la perspectivele atragerii de fonduri europene.
"În schimb, pe plan intern, incertitudinile aşa cum le vedem în prezent tind să împingă traiectoria inflaţiei în sus, pentru că s-a aprobat un buget la limita de 3% (privind deficitul – n.r.), se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pentru majorarea cheltuielilor bugetare. Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit. Nici nu cred că trebuie să ne punem problema de stăvilit, ci să o temperăm, să vedem cât poate economia să ducă", a menţionat guvernatorul.
Preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse energetice) pot împinge inflaţia în jos pe termen scurt, iar balanţa riscurilor din perspectiva dinamicii preţurilor administrate (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil) este echilibrată.
"Însă sunt factori care pot să dea peste cap, dar nu în sensul accelerării inflaţiei, în sensul invers, de exemplu intrări de capitaluri. Chiar nu vreau să visez că România ajunge o zonă de protecţie pentru capitaluri, dar uitaţi ce s-a întâmplat ieri (luni – n.r.), s-au făcut tranzacţii importante. O asemenea eventualitate trebuie s-o luăm în calcul", a explicat Isărescu.
El a arătat că banca centrală ar putea, de exemplu, să amâne o decizie, dacă consideră că nu a venit momentul să îngusteze ecartul între dobânzile din piaţă comparativ cu rata de politică monetară, pentru că ar putea să stimuleze prin majorarea ratei de depozit, în prezent de 0,25%, intrările de capital şi să împingă leul spre o traiectorie nesustenabilă, "cu toate că ar face o plăcere pe termen scurt pentru imaginea băncii, pentru că s-ar îmbunătăţi situaţia celor cu credite în valută, eventual şi a celor cu credite în franci elveţieni, să vedem francul elveţian cum pică sub 4 lei".
"Deci nu urmărim aceste lucruri, avem o privire pe termen mediu, stabilitatea preţurilor încercăm s-o asigurăm pe termen mediu. În funcţie de situaţie, vom lua măsurile adecvate", a conchis Isărescu.