Economia României la nivelul anului 2020 înseamnă un număr de 283. 989 șomeri (3, 27%), un deficit bugetar așteptat de 5, 5% din PIB-ul aferent acestui an (față de 3,6% cât era prognozat), angajamente financiare în valoare de 557 de milioane de dolari și șanse scăzute de kvik lån (împrumuturi rapide) pentru perioada următoare.
Economisire, riscuri asumate pe fond de criză sau investiții riscante cu un nivel de rentabilitate sporit?
Ieșirea din criza sanitară va întări economia, procentul de disipare a deficitului fiind de 0,5% în fiecare an, începând cu 2021. Semnalele pozitive de pe piețele internaționale (China începe să-și revină, iar în luna august a avut o creștere a exportului cu 9% mai mare decât în lunile precedente) sunt de natură să îi îndemne pe oameni să iasă din zona de prudență și să-și reia modul de viață anterior. Ceea ce înseamnă că persoanele care dispun de capital vor încerca să identifice soluțiile cele mai avantajoase la nivel de investiții.
Cu toate acestea, specialiștii financiari îndeamnă către menținerea actualului trend – economisirea. Aceștia încurajează sporirea nivelului de economisire, de la 10% pe lună până la 20%, avându-se în vedere posibila revenire a crizei sanitare. Se aduce în discuție insecuritatea locului de muncă, dar și automatizarea din anumite sectoare economice. Economisirea trebuie să fie diversificată (depozite mixte în valute/Lei).
Un alt argument în favoarea economisirii este scăderea populației în următorii 30 de ani, astfel că România poate ajunge la o populație de maxim 15 milioane de persoane. Într-un astfel de scenariu, sistemul public de pensii va deveni ineficient, iar generațiile actuale ar trebui să se orienteze către economisire ca fiind o soluție de siguranță financiară garantată.
Pe de altă parte, experții financiari au remarcat faptul că orice economie dă semne de prăbușire pe fondul unei crize, ceea ce afectează în primul rând bursele de mărfuri și piețele financiare. Numai că investitorii care și-au păstrat portofoliul intact și nu au vândut, au avut parte de o creștere accelerate a valorii activelor în perioada post-criză.
Așa că se recomandă investițiile cu risc scăzut, în piețele de mărfuri (pentru care întotdeauna există cerere, precum mâncare, băuturi nespirtoase și spirtoase) și în activele companiilor din industriile care sunt rezistente pe timp de criză (industria alimentară, de exemplu). Metalele prețioase rămân la un nivel ridicat și pot fi convertite în bani foarte repede. Poți să investești folosind billig lån (împrumuturi ieftine), mai ales dacă dispui de o sursă de venituri stabilă.
Se pare că toți analiștii financiari au căzut de acord asupra unui aspect comun: investițiile riscante, dar cu un nivel crescut de rentabilitate nu sunt pentru perioada de criză. Așa că, economisești sau investești în mod asumat, important este să nu-ți asumi riscuri prea mari în următorii ani dacă vrei să îți mai rămână bani!
Surse:
https://www.worldbank.org/en/country/romania/overview#3