Angela Merkel apără relația cu Putin: Tranzacțiile cu gaze au ajutat firmele germane și au menținut pacea cu Moscova

Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat pentru BBC că tranzacțiile cu Rusia privind gazele au ca scop să ajute firmele germane și să mențină pacea cu Moscova. Ea a susținut într-un interviu rar după ce a renunțat la politică în urmă cu trei ani, că războiul cu Ucraina ar fi început mai devreme dacă nu ar fi blocat intrarea Kievului în NATO în 2008.

În interviul acordat BBC, în Berlin, Merkel a apreciat că războiul din Ucraina ar fi început mai devreme și ar fi fost probabil mai grav dacă Kievul ar fi început calea către aderarea la NATO în 2008.

„Am fi văzut un conflict militar și mai devreme. Mi-a fost foarte clar că președintele Putin nu ar fi stat cu mâinile în sân să vadă cum Ucraina aderă la NATO. Pe atunci, Ucraina cu siguranță nu ar fi fost la fel de pregătită ca în februarie 2022”, a spus Merkel.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins această opinie. El a descris decizia lui Merkel privind NATO drept o „calcul greșit” clar care a încurajat Rusia.

Merkel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la amenințările lui Vladimir Putin de a folosi arme nucleare. Cei doi lideri au avut o relație bună timp de două decenii.

„Trebuie să facem tot posibilul pentru a preveni folosirea armelor nucleare”, a spus fostul cancelar german. Din fericire, China a vorbit despre asta cu ceva vreme în urmă. Nu ar trebui să fim paralizați de frică, dar trebuie să recunoaștem și că Rusia este cea mai mare, sau alături de SUA, una dintre cele mai mari două puteri nucleare din lume. Potențialul este înfricoșător”, a declarat Merkel.

Merkel a vorbit despre încercările de a încetini o apropiere rapidă a Ucrainei de NATO în timpul mandatului ei în fruntea guvernului și în memoriile sale, publicate în avans de cotidianul Die Zeit.

În cartea sa intitulată "Libertate. Memorii 1954-2021", care urmează să apară marţea viitoare, fosta lideră a Uniunii Creştin Democrate germane (CDU) reflectează asupra summitului-cheie al NATO de la Bucureşti din 2008, când au fost discutate candidaturile Ucrainei şi Georgiei.
Merkel recunoaşte dorinţa puternică a ţărilor din Europa centrală şi de est de a adera la NATO rapid, explicând însă că, în opinia sa, integrarea de noi membri trebuie să sporească nu doar securitatea respectivelor state, ci şi a NATO în ansamblu.

Merkel îşi exprimă în special preocuparea în carte faţă de legăturile Ucrainei cu Rusia, în mod specific prezenţa Flotei ruse a Mării Negre, cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ulterior ilegal de Rusia în 2014.

Ea mai scrie că niciun alt candidat anterior la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situaţie şi că aceste complicaţii militare ar fi putut crea riscuri pentru Alianţă.

În acel moment, Merkel a remarcat că doar o minoritate din populaţia Ucrainei susţinea aderarea la NATO.

Angela Merkel discută de asemenea despre compromisul la care s-a ajuns în cele din urmă, dar cu costuri semnificative.

Fostul cancelar scrie că eşecul de a le oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a reprezentat o lovitură pentru aspiraţiile lor, în timp ce promisiunea generală a NATO privind viitoarea lor aderare a reprezentat o provocare directă la adresa intereselor ruse, ceea ce ea considera a fi o provocare faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.