Israelul este în stare de alertă după ultimele atacuri teroriste care au ucis trei oameni. Armata israeliană a răspuns ieri rachetelor venite din Liban, Siria şi Fâşia Gaza. Conflictul a pornit săptămâna trecută după un incident în Moscheea Al-Aqsa între forţele israeliene şi un grup de musulmani. Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, vorbeşte despre strategia organizațiilor teroriste, susținute de Iran, dar şi despre faptul că Ierusalimul este o zonă sigură pentru turiştii români.
Excelență, vă mulțumim că v-ați făcut timp pentru acest interviu. Este o plăcere să vă avem la NewsHour cu CNN.
- Bună ziua, Ana. Sunt foarte bucuros să fiu aici.
Aşadar ați învățat limba română în timp ce ați fost în România?
- Am început să învăț româneşte, dar nu vorbesc foarte bine. Următorul nostru interviu, domnule, va fi în limba română. Sper.
Aș vrea să încep cu conflictul de acum din Israel. Am văzut că Israelul a răspuns ieri cu lovituri aeriene și, de asemenea, cu focuri de artilerie după atacurile care au venit din Gaza, Liban și, de asemenea, Siria. Dar, în același timp, vedem că tensiunea este ridicată în Ierusalim și, de asemenea, în Cisiordania. Și trei persoane au murit în weekend.
Aș dori să vă întreb ce se întâmplă acum în Israel și cum am ajuns în acest punct de escaladare?
- Ei bine, suntem încă în alertă, dar suntem foarte hotărâți să menținem Ierusalimul deschis pentru credincioșii din toate religiile, pentru că noi credem în libertatea religioasă. Așa că acum avem Ramadanul și avem Paștele și avem sute de mii de oameni care continuă, în ciuda situației, să vină la Ierusalim să se roage. Așadar, acesta este cel mai important lucru. Ar trebui să păstrăm Ierusalimul deschis. Asta este ceea ce facem noi.
Acum, acest lucru se întâmplă foarte simplu, deoarece există extremiști islamiști care răspândesc teorii ale conspirației cu privire la intențiile Israelului de a schimba, de a prelua Moscheea Al Aqsa. Acest lucru se întâmplă în ultimii 100 de ani. Dar acum diferența este că există o strategie a organizațiilor teroriste, Hamas în principal, susținute de Iran, și încearcă să creeze mai multe fronturi împotriva Israelului. Iar noi trebuie să ne apărăm de asta, desigur.
Deci credeți că deși atacurile au venit din țări diferite, în spatele acestor atacuri se află Iranul?
- Da, absolut. Hamas este autorul lor, susținuți de Iran, sunt susținuți de Hezbollah și încearcă să creeze un punct de sprijin în Liban, în Siria și, bineînțeles, în Gaza pe care au preluat-o în mod violent de la Autoritatea Palestiniană în urmă cu mai bine de un deceniu.
Așadar, ei încearcă să declanșeze violențe și în Cisiordania. Făcând această incitare religioasă, teorii ale conspirației, inventând lucruri care nu se întâmplă, doar pentru a distruge Israelul, pentru că asta își doresc extremiștii islamiști. Ei sunt împotriva Israelului, sunt împotriva evreilor, sunt împotriva creștinilor, sunt împotriva libertății.
Şi aţi văzut în ultimii ani, din nefericire, în mari părți din Orientul Mijlociu, organizații precum Hamas, precum Daesh, că sunt foarte intolerante și că doresc să aibă un anumit stil de interpretare extremistă a islamului, ceea ce este foarte nefericit pentru noi, dar și pentru musulmani.
"Continuăm să rămânem la principiile noastre democratice de toleranță și deschidere"
Deci există informații potrivit cărora aceste grupuri sunt finanțate de Iran. Cum încearcă guvernul să detensioneze situația și ce vă așteptați să se întâmple?
- În primul rând, să continuăm să rămânem la principiile noastre democratice de toleranță și deschidere, așa cum am spus la început, și să permitem tuturor religiilor să practice liber.
În al doilea rând, trebuie să încercăm să ajutăm populația civilă care dorește să sărbătorească atât
în Ierusalim cât și în Cisiordania și măsuri împotriva teroriștilor, adunând informații, lovindu-i în locurile vulnerabile, încercând să prevenim escaladarea pe cât de mult putem dar și să luăm măsuri împotriva Iranului, care este principalul agresor.
Nu o putem face singuri. Ne coalizăm cu multe țări importante, cu Statele Unite și chiar cu țările arabe. Am semnat pacea cu țările din Golf în ultima vreme, acordurile Abraham.
Aşadar multe țări din regiune fac acum parte, de fapt, dintr-un efort comun de a lupta împotriva acestui tip de extremism.
- Da, pentru că Iranul furnizează în același timp drone Rusiei. Rusia folosește aceste drone împotriva ucrainenilor.
Credeți că ar trebui să existe un efort unitar din partea țărilor occidentale pentru a impune poate sancțiuni mai puternice împotriva Iranului?
- Absolut, Ana. Cred că ai perfectă dreptate. Ar trebui să ne coalizăm. Este ceea ce încercăm să facem tot timpul. Pentru că iranienii nu doar produc și exportă aceste drone în Rusia Ei proliferează aceste sisteme, atât dronele, cât și rachetele, către organizații teroriste care au de fapt capacități de armate convenționale în prezent.
Așadar, dacă nu lucrăm împreună pentru a acționa din nou, și când spun să acționăm din nou, nu este vorba doar de sancționarea unor persoane. Trebuie să sancționăm întregul Corp al Gardienilor Revoluției, care sunt principalul organism care stă în spatele regimului teocratic din Iran.
Același corp care oprimă femeile din Iran, corpul principal care proliferează și ei proliferează linii întregi de producție a acestor măsuri. Deci, dacă nu acționăm împreună, nu este doar o amenințare pentru noi, ci și pentru voi, este o amenințare pentru întreaga civilizație.
Domnule ambasador, de asemenea, am citit în ziare că atacul din Siria a fost declanșat de raidul poliției la Moscheea Al-Aqsa. Și cât de sensibilă este situația de acolo?
- Ei bine, exact asta este ceea ce încearcă ei să facă. Este o teorie a conspirației care este instigată sau incitată în social media, în limba arabă, față de populație, încercând să spună că Israelul va schimba natura Moscheii Al-Aqsa, ceea ce nu este adevărat. Așadar, este o combinație de incitare către populație și de utilizare a organizațiilor teroriste, iar acestea folosesc acest lucru ca pretext pentru a ataca Israelul. Oricum vor să atace Israelul, așa că este un pretext pentru ei. Israelul nu schimbă situația Moscheii Al-Aqsa, care se află pe același loc pe care a fost construit Templul lui Solomon.
Deci, aveți musulmani care se roagă acolo, puteți arăta imaginile, știți, milioane de musulmani vin în fiecare an să se roage în Moscheea Al-Aqsa. Acum, în timpul Ramadanului, în fiecare noapte aveți zeci de mii de oameni care vin. Așadar, Israelul permite acest lucru. Israelul permite, de asemenea, evreilor să viziteze această incintă, pentru că este sacră și pentru noi, dar nu ne rugăm acolo. Noi menținem status quo-ul. Înseamnă că nu schimbăm natura Moscheii Sfinte, pentru că suntem responsabili și respectăm alte religii.
Da, dar cum a început conflictul acolo? Pentru că am văzut imaginile, iar comisarul poliției israeliene a recunoscut că ofițerii nu ar fi trebuit să lovească oamenii din moschee.
Ei bine, de obicei, ceea ce se întâmplă este că, după ce credincioșii vin să se roage, după ce pleacă, există întotdeauna un grup de provocatori care rămân în moschee și încearcă să creeze probleme. Deci adună pietre și plănuiesc să-i atace de acolo pe evreii care fie se află în Zidul de Vest, care este destul de adiacent, fie pe oamenii care sunt în vizită. Poliția a încercat să-i împiedice pe acești provocatori să-și pună în aplicare planul. Și așa se obțin imaginile. Dar, de fapt, acest lucru a fost foarte eficient, pentru că, după ce poliția a arestat aceste câteva sute de provocatori, apoi sărbătorile au continuat ca de obicei.
Așadar, în fiecare zi avem sărbători și nu vom permite acestor grupuri de oameni violenți, care sunt de fapt încurajați de organizațiile teroriste, să își facă planul de a face Ierusalimul inaccesibil. Vrem să facem Ierusalimul accesibil și să îl menținem accesibil.
"Așteptăm cu nerăbdare să-i avem pe oaspeții noștri din România"
Vorbind despre accesibilitate, sanctuarele vor fi deschise în perioada Paștelui, pentru că vine Paștele ortodox şi mulţi români vor merge la Ierusalim. Vor fi în siguranţa? Sanctuarele vor fi deschise?
- Da, absolut. Deci Ierusalimul este foarte, foarte sigur. Este monitorizat de poliție, de camere de luat vederi, de toți credincioșii. Ați văzut deja celebrarea Paștelui Bisericii Catolice, Duminica Floriilor, foarte frumoasă. Așa că mă aștept ca săptămâna viitoare să avem același gen de sărbători și pentru Biserica Ortodoxă Română.
Așteptăm cu nerăbdare să-i avem pe oaspeții noștri din România. Ne plac și ne dorim să-i găzduim și în acest an, ca în fiecare an.
Această situație din Israel vine după o perioadă de proteste îndelungate și după ce Ministerul Apărării a fost demis. Este guvernul mai vulnerabil acum?
- Ei bine, de fapt, în cele din urmă, Ministerul Apărării nu a fost demis. Este încă în poziția sa. Premierul l-a concediat inițial, dar apoi a decis să nu-l mai concedieze. Instituția noastră de securitate lucrează ca de obicei și ne apără țara.
Protestele sunt o manifestare a democrației în Israel. Avem o dezbatere aprigă despre reformele necesare sau nu în sistemul de justiție. Oamenii vor să participe. Ei se simt foarte pasionați de țară, pentru că în Israel oamenilor le pasă de țară. Și, spre deosebire de țările care sunt nedemocratice, în țara noastră li se permite să protesteze.
Așa că protestele au fost masive și dau rezultate. Chiar acum, guvernul a decis să oprească, cel puțin pentru o perioadă de timp, reformele. Și există un dialog care are loc acum sub auspiciile președintelui Israelului, dl. Herzog. Și sperăm că vor ajunge la un compromis politic.
Au existat niște documente scurse de la Pentagon care spun că aceste proteste au fost susținute de lideri ai Mossad-ului. Cum a reacționat guvernul israelian?
- Ştiți, cred că principala știre aici este că au fost divulgate documente ale serviciilor secrete americane. Aceasta este principala știre. În ceea ce privește Israelul, nu a existat nicio direcție de la Mossad.
Cred că oameni din diferite locuri din Israel, fie că era vorba de Mossad sau de alte instituții sau de alte părți ale societății, au participat la demonstrații din proprie voință. Dar nu este un efort organizat făcut de o agenție de informații. Poate că unii oameni care sunt foști membri Mossad au organizat lucruri, au dreptul să facă acest lucru, nu mai servesc pentru organizație. Și cred că aceasta a fost o interpretare care nu sunt sigur că este foarte exactă.
Pentru că am vorbit despre românii care merg în Israel de Paște. A existat, de asemenea, și am vorbit despre asta înainte de interviu, am avut un număr crescut de israelieni care au venit în România ca turiști. Aveți cifre?
- Da, ei bine, israelienii iubesc România. Și vin aici în număr din ce în ce mai mare. Am avut un număr mai restrâns în timpul COVID 19, pentru că oamenii nu au putut călători. Și cred că industria aviatică are nevoie de ceva timp pentru a se recupera din asta. Dar vrem să ne întoarcem cel puțin la cifrele pe care le aveam înainte de pandemie, care erau de 300.000 de persoane.
Anul trecut, am avut doar 150.000. Și am avut 100.000 de români care vizitau Israelul înainte de pandemie. Iar anul trecut, 2022, au fost 50.000.
Așa că anul acesta vrem să ne întoarcem la cel puțin cifrele pe care le aveam înainte. Și cred că suntem pe un drum bun, pentru că astăzi ne bucurăm deja de șase-opt zboruri pe zi de la Tel Aviv la București. Și avem deja zboruri directe către alte destinații din România.
În vară, vom avea zboruri spre Constanța, spre Suceava, spre Brașov, spre Cluj. Așa că eu cred că vom atinge din nou aceste cifre. Israelienii iubesc România și vor să meargă în vacanță pentru că Israelul devine foarte aglomerat. Și românii iubesc Israelul, bineînțeles. Da. Avem nevoie de locuri pentru vacanțe.
Ce vizitează ei când vin în România?
- Păi, de obicei, familiile, știți, merg la munte. Le place aventura. Așa că fac Sinaia, Brașov, Sighișoara, Transfăgărășan, Sibiu. Și le plac drumețiile, echitația și diferite tipuri de activități pentru copii. Iar România are multe de oferit, atât în București, dar mai ales în afara Bucureștiului. Și sunt în căutare de mai multe destinații.
Așa că depinde de fapt de antreprenori, de companiile de turism, să răspundă cererii. Și există o cerere uriașă. Imaginați-vă că aveți 2 milioane de israelieni care merg în Turcia în fiecare an. De ce nu ar veni și ei în România? Este doar o chestiune de a oferi servicii, de a avea infrastructura și de a avea spirit antreprenorial.
Așa că am vorbit despre asta cu diferiți primari când am vizitat Clujul, când am vizitat Sibiul. Am vizitat Constanța. Și analizăm împreună cu Ministerul Turismului din România planurile de extindere a turismului israelian. De asemenea, pentru a include și patrimoniul.
Știți, există un număr foarte mare de israelieni de origine română. Și, pe măsură ce ne dezvoltăm, avem mai mulți israelieni de origine română, pentru că familiile continuă să crească. Așa că sunt foarte curioși să vadă istoria evreilor de aici, care au trăit aici, care au avut o cultură aici, care au avut sinagogi aici, oameni care au jucat un rol în cultură.
Așa că avem multe de împărtășit. Avem multe în comun între români și israelieni, care sunt foarte asemănători în multe privințe.
"Ne concentrăm pe un proiect pentru a introduce în România utilizarea apei de canalizare epurată pentru agricultură"
Și aș vrea să vă întreb care sunt principalele obiective ale misiunii dumneavoastră aici?
- Ei bine, vom sărbători în luna mai 75 de ani de relații neîntrerupte între Israel și România. România a fost singura țară din Blocul de Est care nu a întrerupt relațiile cu Israelul. Și asta dintr-un motiv evident. Așa cum am spus, avem legături uriașe care ne leagă între noi. Astfel, cooperăm în domeniul high-tech, în domeniul economic, în agricultură, în sectorul apei. Avem legături culturale uriașe în acest an. Vom avea teatrul nostru național care va veni aici. Vom avea o participare uriașă a Israelului la festivalul de la Sibiu. Și vom avea legături uriașe și în domeniul apărării. Știți că România este amenințată așa cum nu a mai fost niciodată.
Am semnat un contract de coproducție a unei drone avansate care va apăra cerul României. Avem aici fabrici ale diferitelor firme israeliene.
Vehiculul blindat Piranha este produs aici în cooperare cu Elbit Systems. Și cooperăm și în domeniul războiului electronic. Și avem intenția de a extinde această cooperare la apărarea antirachetă care devine crucială. Și, bineînțeles, la domeniul sateliților, care este, de asemenea, foarte important în ceea ce privește serviciile de informații. Sateliții, da.
Știți, astăzi, în lumea de astăzi, trebuie să aduni informații pentru a apăra cerul țării şi Israelul a construit un sistem cu mai multe straturi pentru a apăra cerul Israelului din cauza amenințării dronelor și rachetelor care vin dinspre Iran.
Așadar, suntem dispuși să împărtășim această capacitate. Și lucrul frumos pe care îl aveți în relațiile dintre Israel și România este că nu vindem doar produse de raft. Noi coproducem. Producem împreună cu industria românească, servind astfel intereselor noastre, dar și intereselor României de a crea o bază industrială în această țară în beneficiul apărării României.
Guvernul român s-a arătat interesat de proiectul Iron Dome?
- Ei bine, în general, da. Guvernul român construiește, de asemenea, dorește să construiască un sistem multistratificat. Deci aveți partea NATO, care va prelua o parte din rachetele pe termen lung. Apoi trebuie să construiești o apărare de dimensiuni medii sau cu rază medie de acțiune. Și apoi există apărarea imediată cu rază scurtă de acțiune şi aici Israelul are un avantaj, pentru că producem sisteme foarte eficiente, care sunt testate în luptă.
Excelența Voastră, ați discutat cu fostul ambasador David Saranga înainte de a veni în România?
- Bineînțeles că da, bineînțeles.
Care a fost sfatul său? Ce v-a spus despre noi?
- Ei bine, mi-a spus ceea ce știam deja. Că israelienii iubesc România și că România iubește Israelul. Și că avem multe în comun și multe lucruri pe care le putem face. Așa că de fapt am învățat de la el. Și am învățat și de la oameni obișnuiți. Am avut interviuri cu mulți oameni din comunitatea de afaceri, atât israelieni, cât și români. Și mi-au vorbit despre oportunități și provocări. Așa că acum ne concentrăm în domeniile pe care eu le consider de viitor şi de transformare. Care vor da o valoare adăugată.
De exemplu, domeniul apei. Știți că acum România, în special sudul, suferă de o secetă severă iar Israelul are o mare experiență în a face față condițiilor deșertice şi în utilizarea eficientă a apei. Așa că avem, împreună cu cabinetul premierului și cu primarul din Buzău.
Ne concentrăm acum pe un proiect pentru a introduce, pentru prima dată în România utilizarea apei de canalizare epurată pentru agricultură. În Israel irigăm 70% din culturi. 70% din toate culturile le irigăm cu apă purificată. Acesta este viitorul. Pentru că dacă vrei să ai mai puțină amprentă umană și să salvezi mediul înconjurător, trebuie să reciclezi. Cum ar fi să reciclezi gunoiul. Trebuie să reciclezi apa. Aşadar, aveți orașe mari în România care produc o mulțime de ape uzate.
Dacă le purificați iar Uniunea Europeană este gata să finanțeze acest proiect, puteți folosi apa în zonele în care aveți deficit de apă. Iar Israelul a dezvoltat metoda de a face acest lucru. Împărtășim această experiență prin intermediul autorității noastre pentru apă cu Ministerul Mediului. Și sperăm să avem acest pilot în Buzău pentru a începe să folosim această metodă.
Când va fi luată decizia? Ei bine, premierul o susține. Și ne așteptăm ca în următoarele luni să fie luată decizia. Și vom trece imediat la implementare.
Domnule ambasador, vă mulțumim foarte mult pentru că ați fost aici astăzi.