Cardiologul Nicolae Cârstea a vorbit la ''Sfat de Sănătate'' cu Andreea Cigolea despre consecinţele amânării vizitei la medic şi bineîţeles, despre insuficienţa cardiacă.
Pandemia, consecinţe severe pentru cei cu infarct
''Aşa cum am putut observa din practica de zi cu zi, pandemia a avut nişte consecinţe extrem de importante şi severe asupra pacienţilor, în mod special a celor cu infarct miocrardic acut.
2020, reducere de 40% a internărilor cu infarct
Chiar Societatea de Cardiologie Europeană a publicat numeroase studii în care au comparat o perioadă din 2020 cu o perioadă din 2019, în care s-a constatat o reducere cu practic 40% a internărilor pentru infarct miocardic acut.
De asemenea, s-a constatat că dintre pacienţii care se prezentau cu infarct miocardic, aproximativ jumătate dintre ei ajungeau extrem de târziu, practic aveau o prezentare tardivă şi ieşeau din fereastra terapeutică optimă de tratament a infarctului miocardic.
Ce înseamnă ora de aur în infarct
Un pacient cu infarct miocardic, ca să benefiecize de procedura de revascularizare coronarială, adică de dezoxtrucţie, de desfundare a vasului incriminat în infarct prin implamentarea unui stent, sau prin tromboliză, trebuie să se prezinte de urgenţă la spital în primele 12 ore de la debutul durerii, beneficiul maxim fiind în prima oră. Este vorba despre acea oră de aur. Practic un pacient care are o durere puternică însiţită de transpiraţii, de lipsă de aer care iradiază membrele superioare, umeri sau în spate, o durere de repaus cu o durată mai mare de 5 sau 10 minute, ar trebui să solicite un ajutor medical şi practic va ajunge la spital, i se va efectua coronografia.
Mortalitatea legată de infarct s-a triplat
De exemplu, în plină pandemie, faţă de anii cum eram noi obişnuiţi până în 2019, mortalitatea legată de infarctul miocardic acut era de 4-5%. În plină pandemie, aceasta a crescut la 13-14%, practic o triplare a acesteia. De asemenea, s-a constatat o creştere a incidenţei complicaţiilor pe termen scurt, respectiv o creştere a şocului cardiogen, a tulburărilor de ritm maligne venriculare, a rupturii cardiace, a vulvulopatiilor severe legate de infarctul miocardic. Dacă reuşim să trecem de perioada aceasta, cel mai probabil aceşti pacienţi vom avea insufcienţă cardiacă. Practic, insuficienţa cardiacă este insufcienţa cordului de a pompa suficient sânge încât acesta să menţină funcţionarea normală a organismului. Practic, aceşti pacienţi nu mai pot să îşi efectueze activităţile de zi cu zi fără să obsosească.
Simptomele infarctului
Oboseala, picioare umflate, dispnee, palpitaţii. De asemenea, nişte pacienţi cu leziuni coronariene netratatate pot prezenta angină, dureri în piept. De obicei, pacienţii care prezintă un infarct miocardic acut, pe lângă vasul acela ocluzionat, înfundat de tot, mai au leziuni şi pe celelalte vasului ale cordului.
Cauzele insuficienţei cardiace
Insuficienţa cardiacă nu apare doar din pricina unui infart. De exemplu, sunt nişte cardiomiopatii moştenite, sau, de exemplu, se poate scădea funcţia de pompă a inimii, în urma unei infecţii virale care se trage la muşchiul inimii, iar acesta în timp slăbeşte şi practic inima în timp nu va mai avea aceeaşi forţă de contracţie ca înainte.
Nu putem trăi cu insuficienţa cardiacă netratată
Nu putem trăi foarte mult timp, însă, dacă am merge la un consult cardiologic, am putea primi o medicamentaţie adecvată care ne va prelungi în mod clar supravieţuierea şi ne va îmbunătăţi foarte mult simptomatologia legată de acesta.
Insuficienţa cardiacă, tratament pe viaţă
Insuficienţa cardiacă înseamnă un tratament pe toată viaţa. Practic, dacă am putea vorbi ca o vindecare, se poate spune că un pacient care s-a prezentat cu infarct miocardic şi practic îşi pierde din contractilitatea inimii, dacă acesta ajunge la timp în prima oră, va reuşi să recupereze din acea funcţie pierdută a inimii şi practic, să nu mai ajungă aceste fenomene de insuficienţă cardiacă.