Funcţiile pe care le-a deţinut atât în cadrul partidului, cât şi în cadrul unor instituţii publice nu au reprezentat pentru Constantin Niţă o barieră în calea încălcării legii penale, potrivit motivării sentinţei prin care fostul ministru al Energiei a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
"Prin lipsa de probitate de care inculpatul a dat dovadă se confirmă suspiciunile referitoare la posibilitatea folosirii influenţei derivată din funcţiile politice deţinute în schimbul obţinerii unor sume de bani. Mai mult, săvârşirea unor fapte de corupţie de către inculpat exact într-o perioadă în care combaterea acestora reprezintă unul din obiectivele principale ale autorităţilor statului român demonstrează dispreţul profund al inculpatului pentru valorile apărate de legea penală. (...) Nivelul ridicat de instruire al inculpatului Niţă Constantin, funcţiile ocupate de acesta în cadrul formaţiunii politice din care făcea parte, cât şi cele din cadrul instituţiilor statului (Parlament, Ministerul Economiei) nu au reprezentat pentru acesta o barieră în calea încălcării legii penale", se arată în motivare.
În opinia judecătorilor de la ÎCCJ, atât poziţia socială pe care o avea, cât şi modul în care a acţionat Constantin Niţă constituie circumstanţe agravante.
"Gradul de pericol social al faptei este relevat de modul premeditat şi minuţios în care inculpatul a conceput şi pus în aplicare întreaga activitate infracţională, a disimulat preţul traficului de influenţă prin încheierea unui contract fictiv de consultanţă, (...) de cuantumul sumelor de bani pretinse (...) şi primite, de modul de folosire a acestora (în scop personal, cât şi pentru plata unor cheltuieli ale organizaţiei judeţene a PSD). Fapta inculpatului apare cu atât mai gravă, cu cât (...) inculpatul deţinea calitatea de parlamentar, iar ulterior a devenit ministru al Economiei în martie 2014 - decembrie 2014, fapt ce presupunea o bună cunoaştere şi respectarea dispoziţiilor legale, astfel încât să conştientizeze importanţa deosebită a valorilor sociale pe care le-a periclitat şi vătămat prin fapta sa, cât şi starea de pericol creată", se precizează în motivare.
Instanţa a mai apreciat că pedeapsa aplicată şi modalitatea de executare a acesteia, în regim de detenţie, pot să asigure îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestuia, dar şi "o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie".
"În urma analizării circumstanţelor reale ale comiterii faptei, cât şi a celor personale ale inculpatului, conduita pe care acesta a înţeles să o adopte pe parcursul procesului penal, instanţa apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestuia, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o", se menţionează în motivare.
Conform aceleiaşi surse, pedeapsa aplicată lui Constantin Niţă trebuie abordată şi din perspectiva exemplarităţii, în contextul în care corupţia reprezintă o problemă majoră cu care se confruntă societatea.
"În condiţiile în care, în ultimii ani, în societatea românească am asistat la o tendinţă de creştere a faptelor de corupţie, ce au căpătat o amploare deosebită, se impune ca justiţia să riposteze cu fermitate ori de câte ori se probează asemenea cazuri, ca o dovadă a faptului că statul de drept nu asistă pasiv la amplificarea şi propagarea acestora, la toate nivelurile, ci, dimpotrivă, funcţionează şi, mai ales, reacţionează prin autorităţile şi pârghiile specifice puse în slujba propriilor cetăţeni. Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, constituind o negare a drepturilor omului şi o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiţie, erodând principiile unei administraţii eficiente, punând în pericol stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor statului", se mai arată în motivare.
Constantin Niţă a fost condamnat de ÎCCJ, pe 26 mai, la patru de ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, decizia nefiind definitivă.
Instanţa a mai decis confiscarea de la Constantin Niţă a sumei de 303.000 lei, fiind menţinut sechestrul asigurător.
Constantin Niţă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, el fiind acuzat că, în cursul anului 2013, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia - UTI cu Primăria Iaşi.
Potrivit DNA, Constantin Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Tiberiu Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita, în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme - parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
''În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 - iunie 2014'', mai spun procurorii.
Conform DNA, Niţă a primit două tranşe, de 30.000 euro, respectiv 303.118 lei, bani folosiţi, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale partidului din care făcea parte.
Sursă: Agerpres