Un autor celebru spune că a fost internat pentru depresie şi sindrom bipolar: „Eşti viu, dar e ca şi cum ai fi mort"
Publicat acum 7 ore si 2 minute
Rezultatele publicate în martie 2021 au arătat că în timpul pandemiei, 42% dintre respondenți au crescut în greutate cu 10 kilograme în medie, iar aproape 10% dintre aceştia au avut un spor ponderal de peste 20 kilograme.
Un alt studiu, publicat pe 22 martie 2021, a evaluat schimbarea de greutate la 269 de persoane din februarie până în iunie 2020. Cercetătorii au descoperit, în medie, că oamenii s-au îngrăşat constant de 1,5 kilograme pe lună.
Factorii care conduc la modificări ale greutății corporale, în special în timpul pandemiei, au un numitor comun: stresul. Şi stresul generează răspunsul specific al corpului, cunoscut sub numele de răspuns fight or flight, mai exact luptă sau fugi.
Cum funcţionează corpul când este sub stres
Neurotransmițători - cum ar fi cortizolul - mediază răspunsul de luptă sau fugă și pot avea un impact imens asupra alimentației și comportamentului alimentar. În mod firesc, atunci când se confruntă cu stresul, corpul vrea să mențină creierul alert.
Când este sub stres, corpul scade nivelurile de neurotransmițători, cum ar fi serotonina, dopamina și melatonina. Serotonina reglează emoțiile, apetitul și digestia. Deci, nivelurile scăzute de serotonină cresc anxietatea și pot schimba obiceiurile alimentare ale unei persoane. Dopamina - un alt neurotransmițător care se simte bine - reglează motivația orientată spre scopuri.
Nivelurile deranjante de dopamină se pot traduce într-o motivație mai mică pentru mişcare/exerciții, menținerea unui stil de viață sănătos sau îndeplinirea sarcinilor zilnice. Atunci când oamenii sunt stresați, produc, de asemenea, mai puțin din hormonul somnului melatonină, ceea ce duce la apariţia problemelor legate de somn.
Soluţia? Hrănirea cu alimente integrale precum şi igiena stilului de viaţă.
Câteva reguli generale, uşor de urmat şi care creează confortul unui mod de viaţă şi nu a unei diete restrictive constituie un mod prietenos de a aborda problema alimentaţiei, a spus nutriţionistul Lygia Alexandrescu, luni, la Antena 3.
Aşadar, număratul caloriilor ar trebui înlocuit cu învăţarea combinaţiilor alimentare corecte şi cu stabilirea mărimii porţiei de alimente ingerate la o masă.
Consumarea micului dejun şi apoi mâncatul la 3-4 ore obligă la porţii mici şi controlează senzaţia de foame, ceea conferă confort, energie, randament fizic şi psihic crescute şi un management bun al stresului cotidian.
Nu număraţi caloriile! Iată cum se combină corect alimentele
Alimentele integrale (pâine, cereale, paste, orez) trebuie preferate celor rafinate şi simpla alegere a celor din urmă aduce un plus din punct de vedere nutriţional şi un minus caloric.
Instalarea senzaţiei de saţietate prelungită, digestia corectă şi îinerea poftei de dulce sub control sunt alte beneficii ale acestei alegeri simple. Consumul constant de fructe şi legume autohtone are şi el o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui şi nivelul colesterolului, curăţă arterele şi aspectul dermal, dă energie şi vitalite, digestie uşoară, memorie bună şi capacitate de concentrare crescută.
Hidratarea completă, somnul nocturn profund de 7 ore, efortul fizic regulat şi atitudinea pozitivă şi optimistă sunt alte câtva ingrediente care completează un stil de viaţă mai natural, mai sănătos.