Inflaţia din ţara noastră este la un nivel de care restul Europei a scăpat încă de la începutul anului.
Principalul motiv al creşterii preţurilor este legat de dependența ţării noastre de importuri. Pentru a produce ceva în România, trebuie să aducem în ţară o cantitate semnificativă de materii prime, inclusiv energie. Iar ce nu se poate produce la un nivel suficient, precum multe dintre alimente, se importă.
Creșterile de prețuri la nivel global pentru aceste importuri pot amplifica inflația internă mai mult decât în țările cu o mai mare autosuficiență.
”Luna februarie a fost una mai complicată, de ce? Pentru că am avut și o presiune pe combustibili, mai ales pe plan internațional s-a răsfrânt asupra prețurilor combustibililor, pe plan local și, în consecință, cifra a rămas peste 7”, a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.
Pe de altă parte, sectorul producător din România are o capacitate limitată de a absorbi șocurile de costuri, fără a le transfera în prețuri.
”În momentul de faţă guvernul este un producător de inflaţie pentru că această ordonanţă numită trenuleţ aduce greutăţi în plus pe producători, greutăţile acestea vor intra în costuri, costurile în preţuri, deci preţurile vor fi mai mari”, a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.
România are prețuri mai mari decât în alte state europene
Aşa ajungem să avem preţuri semnificativ mai mari decât în restul Europei.
Spre exemplu, pentru produse din carne plătim cu 8% mai mult faţă de februarie 2023. Şi peştele este mai scump, dar şi brânzeturile. Legumele şi fructele au şi ele scumpiri, dăm exemplu conservelor de fructe, iată, cu 13,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
De altfel, prognozele de la începutul anului au arătat că rata inflaţiei va fi ridicată în primele luni din 2024, până în perioada Paştelui.
”Greşim, în primul rând, din perspectiva preţurilor la utilităţi, energie şi gaze, acolo unde mențin niște praguri uriașe de preț, avem cel mai scump curent electric pentru firme din Uniunea Europeană”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic.
Potrivit Băncii Naţionale, în funcţie de rata inflaţiei se va lua şi decizia scăderii dobânzii de politică monetară. Iar acesta va fi discutată abia după ce vom avea două luni consecutive de scădere inflaţionistă.
”Nu cred că va avea loc această scădere a inflaţiei pe două luni consecutiv tocmai pentru că avem presiuni mari pe mediul de afaceri cu impozitele şi taxele acestea care vin în plus pe ordonanţă”, spune Mircea Coşea, profesor de economie.
În acest moment, inflaţia medie estimată pentru întreaga Uniune Europeană este de 2,6% pentru luna februarie.