Impactul pe care mobilierul ieftin îl are asupra mediului nostru este o problemă care nu mai poate fi ignorată.
De ce mobila produsă în masă este dăunătoare și cum să ne schimbăm obiceiurile de consum în beneficiul planetei
Nu este niciun secret că modelul nostru actual de consum (mai mult, mai repede, mai ieftin) este nesustenabil. Dar puțini oameni se gândesc la impactul asupra pădurilor și al amprentei de carbon atunci când aleg să-și cumpere mobilă. De ce?
Atunci când ne mutăm într-un apartament sau o casă nouă, mulți dintre noi recurgem la soluția facilă, aflată la doar câteva click-uri distanță, propusă de marile magazine pentru a ne umple camerele cu ceea ce par a fi cele mai ieftine și mai ușoare opțiuni. Ceea ce economisim din buzunarul nostru vine însă cu un cost semnificativ pentru mediu.
Mobila este una dintre categoriile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere la depozitele de deșeuri. Biroul European de Mediu (EEB) arată că cetățenii europeni aruncă 10 milioane de tone de mobilier în fiecare an, în timp ce Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a constatat că mobila a reprezentat peste 12 milioane de tone de deșeuri municipale numai în Statele Unite. Deșeurile F, așa cum sunt ele numite, constituie a doua cea mai mare parte a deșeurilor urbane.
Cum putem opri ciclul, devenind cumpărători de mobilă mai conștienți
Reciclarea este grozavă în teorie, dar amestecul de materiale și substanțe chimice care compun fiecare obiect de mobilier face aproape imposibilă procesarea acestuia într-o instalație de reciclare. De exemplu, plăcile aglomerate - un material care se găsește în mod obișnuit în mobilierul mai ieftin - nu sunt reciclabile sau biodegradabile din cauza rășinii chimice și a laminatului din plastic. În cele din urmă, 80% din deșeuri ajung direct la groapa de gunoi, ceea ce face ca mobila să fie cel mai puțin reciclat articol de uz casnic.
Fibrele sintetice utilizate în mobilier sunt fabricate din combustibili fosili, a căror extracție și fabricare necesită, de asemenea, cantități uriașe de energie. Dacă luăm în calcul apa și energia necesare pentru funcționarea fabricilor de mobilă și pentru transportul produselor în întreaga lume, amprenta de carbon a acelei măsuțe de cafea ieftine pe care am cumpărat-o crește vertiginos.
Noul regulament european privind defrișările este aplicabil și în România
România este în top 10 producători de mobilă din Europa și exploatează cantități uriașe de lemn, care sunt apoi exportate în alte țări din Uniunea Europeană.
Actualul regulament european privind defrișările, adoptat pe 5 decembrie de către reprezentanții Comisiei Europene, Consiliului Europei și Parlamentului European, obligă operatorii și comercianții să ia măsuri bazate pe un sistem de trasabilitate cu geolocalizare.
În funcție de nivelul de risc de defrișare și degradare în țările de origine ale produselor, nivelul de control al produselor poate fi sporit, iar produsele care nu respectă noile norme europene vor fi scoase din magazine.
Acest regulament, care oferă o nouă plasă de siguranță pentru pădurile din România, reprezintă o victorie a societății civile. Sprijinul pentru campania #Together4Forests ilustrează clar că cetățenii europeni se așteaptă la un rol puternic din partea instituțiilor în lupta împotriva defrișărilor și a distrugerii ecosistemelor, precum și la dreptul de a consuma în cunoștință de cauză, în special în ceea ce privește impactul produselor de pe rafturi.