Preşedintele Joko Widodo a anunţat pentru prima dată planul de mutare a capitalei Indoneziei în 2019, într-un efort de a atenua provocările uriaşe de mediu cu care se confruntă Jakarta. Mutarea a fost amânată din cauza pandemiei, dar ar putea avea loc în 2024.
Guvernul speră că va reduce povara asupra Jakartei, un oraş de 10 milioane de locuitori, care este notoriu cu un trafic congestionat, suferă inundaţii regulate şi este unul dintre oraşele care se scufundă cel mai rapid din lume din cauza extragerii excesive a apelor subterane. Unele părţi din nordul Jakartei se scufundă cu 25 cm pe an din cauza tasării.
Noul nume a fost selectat de Widodo din peste 80 de opţiuni şi a fost ales pentru că reflectă geografia Indoneziei şi este emblematic la nivel internaţional, a declarat Suharso Monoarfa, ministrul Dezvoltării Naţionale. Unii critici au subliniat că alegerea s-ar putea dovedi confuză, deoarece Nusantara este, de asemenea, folosită pentru a se referi la naţiunea arhipelag ca întreg.
Prin relocarea capitalei, guvernul speră, de asemenea, să redistribuie bogăţia. Java găzduieşte 60% din populaţia ţării şi mai mult de jumătate din activitatea economică - chiar dacă regiunea Kalimantan este de aproape patru ori mai mare. În cadrul proiectului, Jakarta va rămâne centrul comercial şi financiar al ţării, dar partea administrativ guvernamentală se va muta în Kalimantan de Est, la aproximativ 2 000 km nord-est de Jakarta.
Ecologiştii au avertizat că această mutare riscă să accelereze poluarea în Kalimantan de Est şi să contribuie la distrugerea pădurilor tropicale care adăpostesc urangutani şi maimuţe cu nasul lung, potrivit Mediafax.