Avertizare imediată de la ANM: Cod galben de ceață și polei în două județe
Publicat acum 12 minute
Bogdan Antonescu, specialist în fenomene extreme, a explicat, luni, în emisiunea "În Faţa Naţiunii", de ce apar aceste maxime uriaşe, urmate de vijelii neaşteptate.
România va fi lovită de furtuni în perioada următoare
"Situaţia în particular de acum este o situaţie care s-a mai întâmplat de-a lungul timpului şi este cumva clasic, din punct de vedere meteorologic. Este o zonă cu presiune ridicată în care sunt suprimate orice mişcări verticale. Nu avem nori, insolaţia este tot timpul şi atunci se încălzeşte foarte mult pământul şi apoi se încălzeşte atmosfera.
După o astfel de perioadă cu încălzire accentuată, cu temperaturi extreme, chiar şi cu valuri de căldură, urmează o perioadă cu presiune scăzută şi atunci există condiţii pentru apariţia furtunilor, cum o să avem în zilele următoare. Nu e o situaţie neapărat deosebită, dar este o situaţie care poate deveni periculoasă, asta pentru că încălzirea dinainte poate să favorizeze cumva, sau să ajute la dezvoltarea furtunilor care urmează după perioada de caniculă.
Încălzirea este fără precedent în ultimii 2000 de ani
Afirmaţia este din ultimul raport în ONU, raportul IPCC despre schimbările climatice, cele despre care s-a tot vorbit în ultima perioadă în mass-media. Observaţiile începând dinainte de 1850 nu sunt observaţii făcute cu ajutorul instrumentelor, sunt obsevaţii cumva indirecte. Ele ţin de un domeniu care se numeşte paleoclimatologie. De exemplu, din gheţari, sau din straturile de gheaţă din Groenlanda, din Antartica, putem să extragem informaţii privind diferiţi parametri ai mediului. De exemplu, concentraţia de dioxid de carbon, valori ale temperaturii, din sedimentele de la fundul oceanului, din nou, există metode prin care putem să extragem diferite informaţii, în special legate de temperatură, informaţii din copaci, de exemplu, din structurile acelea inelare din interiorul copacilor.
Deci sunt o mulţime de surse de informaţii care sunt utilizate împreună, astfel încât să obţinem o estimare cât mai bună a temperaturii, până acum 2000 de ani. Valorile acestea pot să meargă şi înainte de anul 0, de exemplu, pentru că avem informaţii şi de atunci, însă ele nu sunt la o perioadă de 10 de ani. Sunt la perioade de sute de ani, de exemplu. După 1850 avem instrumente, avem termometre şi atunci lucrurile sunt mult mai clare şi putem să facem observaţii mult mai detaliate, la nivelul unei zile şi atunci putem să avem valori continue (...)
Raportul acesta ONU trage un semnal de alarmă că e posibil să ne îndreptăm către o perioadă în care lucrurile s-ar putea să ne scape de sub control. Acesta este unul dintre mesajele raportului. Există şi un mesaj optimist pentru că, dacă vom continua să creştem aceste temperaturi, sau vom continua să punem gaze cu efect de seră în atmosferă, atunci temperatura medie globală va creşte cu până la 4 grade şi multe fenomene vor fi afectate, mai multe valuri de căldură, precipitaţii mai intense. E posibil să nu ajungem la acest scenariu, pentru că încă mai avem timp. Dacă de exemplu, până în 2030-2050, aşa cum recomandă acest raport, reducem emisiile de dioxid de carbon, sau gaze cu efect de seră până a 0, atunci temperaturile nu vor ajunge la valorile acestea de 4 grade, faţă de perioada 1850", a explicat Bogdan Antonescu. De asemenea, specialistul în fenomene extreme a prezentat pe pagina sa de Facebook, concluziile celui mai recent raport IPCC, în special concluziile legate de fenomenele extreme.