Încă un pas pentru trasferul RADET și ELCEN

Consilierii generali ai Capitalei şi-au dat joi acordul de principiu pentru transferul RADET şi ELCEN către Compania Municipală Energetica SA. 

"Se aprobă de principiu transferul afacerii RADET Bucureşti către o entitate desemnată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Entitatea desemnată de către CGMB în acest sens este Compania Municipală Energetică Bucureşti SA", prevede hotărârea, adoptată cu 32 de voturi pentru şi 7 abţineri. 

Totodată, se abrogă hotărârea de Consiliu General din 30 iunie 2018 privind acordul de principiu pentru achiziţionarea de către Municipiul Bucureşti a pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei/ Ministerul Energiei şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, la Electrocentrale Bucureşti SA. 

"Se aprobă de principiu transferul afacerii ELCEN SA către o entitate desemnată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Entitatea desemnată de către CGMB în acest sens este Compania Municipală Energetică Bucureşti SA", prevede hotărârea. 

În raportul de specialitate se arată că printr-o adresă din 11 mai, transmisă la cabinetul primarului general de către Rominsolv SPRL - administrator judiciar al RADET Bucureşti, se solicită aprobarea de principiu de către CGMB a transferului afacerii RADET Bucureşti către Compania Municipală Energetică Bucureşti SA. De asemenea, printr-o adresă din data de 14 mai, transmisă de către ELCEN SA, se solicită aprobarea de principiu a transferului afacerii ELCEN către Compania Municipală Energetică Bucureşti SA. 

Roxana Wring, preşedinte USR Bucureşti şi consilier municipal, a criticat faptul că proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară şi nu a beneficiat de consultarea publică. Ea a anunţat că USR se abţine de la vot în cazul acestui proiect. 

"E un proiect care va greva bugetul Capitalei de sute de milioane de euro şi constat că Rominsolv, care este firma ce ne-a promis un mare plan de redresare a RADET, ajunge la decizia că până la urmă contribuabilul va trebui să plătească toate datoriile. În plus, am o mare nelămurire - cum putem noi, Consiliul General, să decidem ca ELCEN, un terţ, să aparţină unei entităţi care e compania municipală", a spus ea. 

Cătălin Deaconescu (PNL) a precizat că în decurs de doi ani nu s-a realizat nicio investiţie majoră în ce priveşte sistemul de distribuţie şi transport sau capacităţile de producţie. El a făcut o estimare a cheltuielilor pe care le va implica transferul ELCEN şi RADET. 

"De la începutul mandatului vă spunem că rezolvarea problemei spinoase a continuităţii alimentării cu energie termică în Bucureşti nu este o chestiune facilă, nu este ca şi când dai nişte vouchere sau premiezi cel mai frumos balcon. Tot de la începutul mandatului vă avertizăm că prin intrarea în insolvenţă a RADET puneţi în pericol accesarea fondurilor europene pentru reabilitarea sistemului de transport şi de distribuţie, iar acum vedem cum comisarul european Corina Creţu, numit de PSD, avertizează în nişte termeni foarte duri Primăria Capitalei, într-o scrisoare recentă, că suntem foarte aproape de dezangajarea acestor fonduri. (...) Ce înseamnă pentru bucureşteni proiectul de azi? Înseamnă că vor plăti 1,1 miliarde către RADET şi de la RADET către ELCEN. Vom plăti cu toţii o sumă - încă de determinat - de la Compania Energetică, acest RADET 2, către RADET 1, în contul transferului de business. De asemenea, vom mai plăti de la Compania Energetică către ELCEN o altă sumă, iarăşi de determinat, pentru transferul de business. Ceea ce e mai interesant e că brusc RADET va avea venituri şi va trebui să plătească vreo 170 de milioane către ANAF, impozit pe profit", a declarat el. 

Sorin Chiriţă, city manager al Primăriei Municipiului Bucureşti, a susţinut că reorganizarea celor două entităţi nu implică cheltuieli imediate sau faptul că cetăţenii vor trebui să suporte penalităţile care au dus la insolvenţă. 

"Ordonanţa de Urgenţă 61/2017 este utilă, dar nu pentru o companie aflată în insolvenţă. Legea insolvenţei prevede ca întâi să plăteşti creditorii, ulterior acţionarul. Am făcut analize pe parcursul celor doi ani de zile. În mod cert, atunci când vorbim de datorie istorică, nu ne referim la suma totală şi nu ne referim la penalităţi. Există un raport de evaluare făcut de către administratorul judiciar, o reevaluare a acestei datorii, de la 3,7 miliarde la 1,1 miliarde. Această sumă nu se va plăti integral, deoarece aproximativ 540 de milioane de lei vor fi şterşi, ca urmare a efectului fiscal, 550 de milioane de lei urmând a fi trecuţi pe AAAS, fostul AVAS", a afirmat el.