Încă un oraș italian iubit de români ia măsuri pentru a reduce numărul turiștilor

Orașul italian Florența ia măsuri pentru a combate supraaglomerarea turistică și introduce măsuri precum interzicerea cutiilor de chei folosite de proprietarii de închirieri pe termen scurt și a difuzoarelor utilizate de ghizii turistici, pe fondul plângerilor că afluxul de vizitatori a devenit nesustenabil.

Cu o artă și arhitectură renascentistă uimitoare, Florența, situată în Toscana, este de foarte mult timp o destinație populară pentru călători. Însă, la fel ca multe alte locuri din Italia și din alte părți ale lumii, a cunoscut o creștere drastică a numărului de turiști în ultimii ani, ceea ce a dus la nemulțumiri din partea locuitorilor, care sunt scoși din propriile case din cauza prețurilor ridicate.

Săptămâna aceasta, pe măsură ce orașul se pregătește să găzduiască miniștrii turismului din grupul G7 al celor mai avansate economii ale lumii, autoritățile au aprobat un plan în 10 puncte pentru a aborda problema turiștlor, propus de primarul Sarah Funaro, scrie CNN.

În prima linie se află cutiile pentru chei utilizate de proprietarii care închiriază pe scurt pentru a facilita check-in-urile oaspeților, care vor fi restricționate în centrul orașului. În ultimul timp, aceste cutii au fost vandalizate, localnicii frustrați lipindu-le cu X-uri roșii.

De asemenea vor fi impuse limite pentru „vehiculele atipice”, cum ar fi mașinuțele de golf, care au devenit din ce în ce mai populare pentru ghizii turistici pentru a duce vizitatorii prin oraș în zonele în care traficul auto este restricționat. 

Decretul interzice, de asemenea, utilizarea amplificatoarelor și a difuzoarelor de către ghizii turistici.

Măsurile au ca scop Florenței într-un oraș „vibrant și unic” atât pentru vizitatori, cât și pentru rezidenți, conform unei declarații a consiliului orașului.

Peste 7,8 milioane de oameni au vizitat Florența anul acesta

Consiliul din Florența a precizat că restricțiile sunt determinate de un aflux turistic care a devenit nesustenabil pentru locuitorii permanenți. Se estimează că peste 7,8 milioane de persoane au vizitat Florența în primele nouă luni ale anului 2024.

„Orașul nu mai poate susține, fără a-și slăbi valoarea patrimonială și fără a compromite calitatea vieții, o astfel de prezență masivă de activități și mijloace destinate exclusiv turismului concentrate pe doar cinci kilometri pătrați (aproximativ 2 mile pătrate)”, a declarat consiliul orașului în declarație.

Florența a fost martora unor numeroase incidente recente cu turiști care au avut un comportament neadecvat. În această vară, o turistă a fost filmată imitând un act sexual pe statuia lui Bacchus. În ianuarie, directorul muzeului Galleria dell’Accademia a numit orașul „o prostituată” care a cedat supraaglomerării turistice. „Odată ce un oraș devine o prostituată, este greu să devină din nou virgin”, a spus Cecilie Hollberg.

Florența este cea mai recentă dintre mai multe destinații care implementează restricții asupra turismului de masă. Săptămâna trecută, situl arheologic din Pompei a anunțat că va limita numărul zilnic de vizitatori la 20.000 și va solicita bilete personalizate.

Veneția a anunțat, de asemenea, că va introduce din nou o taxă de intrare în 2025, în perioadele de vârf ale turismului, iar în Roma, accesul vizitatorilor la Fântâna Trevi va fi restricționat după finalizarea lucrărilor de renovare în decembrie, a declarat primarul Romei pentru CNN.

Ministrul Turismului din Italia, Daniela Santanche, care va găzdui summitul G7 care are loc în această săptămână, a susținut că, în loc să se limiteze numărul de turiști, țara ar trebui să adauge până la 50 de milioane de vizitatori anual.

Ea a sugerat că supraaglomerarea turistică în Italia este rezultatul unei gestionări necorespunzătoare.

„Nu pot fi de acord cu acest cuvânt, supraaglomerare turistică, totuși înțeleg că avem teritorii unde sunt prea multe persoane”, a spus ea în timpul unui summit turistic săptămâna trecută, înaintea G7.

„Dar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este aceasta: Nu am distrus oare comerțul care dădea viață centrelor istorice și pentru comunitățile din acele zone? Dacă, în loc să deschidem magazine de conveniență, ne-am fi păstrat magazinele și am fi încurajat excelențele noastre, poate am avea mai puțin turism de tip ‘mănâncă și pleacă’, care nu ne aduce prea multe. Este o lege economică: pentru a ajuta baza, trebuie să crești vârful.”