De obicei, multe dintre persoanele care sforăie se trezesc, dimineața, cu senzația că nu s-au odihnit, iar în timpul nopții, au deseori momente în care li se oprește respirația. Acestea sunt simptomele frecvent întâlnite în cazul sindromului de apnee în somn. Concret, prin întreruperea fluxului de aer, în timpul somnului, sunt afectate creierul, inima și plămânii, iar treptat, întregul organism.
"Sforăitul nu este normal niciodată și întotdeauna arată o instabilitate a căii respirtaorii superioare", spune dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL
Se estimează că aproape jumătate din persoanele adulte sforăie, dar pentru unele persoane, sforăitul poate să reprezinte și o problemă cronică.
"Cauzele sunt fie anatomice, constituționale, vorbim aici de probleme de respirație, deviații de sept, polipi, amigdale palatine, care sunt foarte mari, sau diferite forme ale feței, de exemplu, o mandibulă mai mică, mai căzută în spate, o limbă mai mare sau o varietate de combinații între aceste probleme. Pe lângă asta, creșterea în greutate, care determină o îngustare a căii respiratorii superioare prin depunerea țesutului adipos, a grăsimii la nivelul gâtului, agravează. Iar odată cu vârsta și cu relaxarea musculară, pot problemele să se agraveze", mai spune dr. Ioan Bulescu
De multe ori, sforăitul poate fi asociat și cu sindromul de apnee în somn.
"Apneea în somn este un sindrom, ceea ce înseamnă că sindromul acesta e format din mai multe semne și simptome. Simtpomele sunt sforăitul, opriri ale respirației și simptomele din timpul zilei – somnolența din timpul zilei sau somnolența exagerată. Se diagnostichează printr-un consult somnologic, care poate să fie la un medic orlist, cu competență în somnologie, fie pneumolog, fie cardiolog – sunt mai mulți, e o specialitate interdisciplinară somnologia", precizează medicul.
Orice pacient ajuns în cabinetul specialistului trece printr-o serie de investigații.
"Există prima dată un examen clinic și niște teste de somnolență, iar pe lângă acestea, există niște investigații specializate, care să ne dea niște date clare, vorbim aici de poligrafia ventilatorie nocturnă, care este o investigație similară unui holter, adică este un dispozitiv cu care pacientul doarme o noapte, la el acasă, de cele mai multe ori, și acesta înregistrează atât fluxul de respirație – dacă se oprește respirația, ne arată lucrurile astea, cât și pulsul și saturația în oxigen, mișcările toracelui și a abdomenului, poziția corpului, sforăitul. Iar ulterior, în funcție de rezultatele pe care le avem de la acest test, putem să stabilim dacă este vorba de apnee în somn și de care grad este cazul", explică dr. Bulescu.
Poate apărea acest sindrom și la copii?
"Poate apărea, într-adevăr, se manifestă aproape la fel, adică vorbim de cele mai multe ori de sforăit, de un somn agitat"
Dacă se demonstrează că sforăitul este un simptom al sindromului de apnee in somn, medicul poate recomanda purtarea de aparate sau dispozitive orale, diverse terapii sau chiar tratament chirurgical.
"Urmările sforăitului au două părți – e vorba de partea care deranjează partenerul de somn și atunci partenerul de somn poate să aibă aceleași probleme ca un pacient care are probleme de somn, adică vorbim de somnolență în timpul zilei, de oboseală cronică. Pe de altă parte, pentru pacient în sine sunt riscuri de a dezvolta boli cardiovasculare, neurologice, metabolice sau de a le agrava, dacă ele sunt instituite"
Există, într-adevăr, și sforăit ocazional.
"Există sforăit ocazional, nici atunci nu este normal, dar vorbim de sforăitul care apare doar în episoade acute. De exemplu, dacă suntem răciți sau în sezoanele alergice, pentru cei care au probleme de alergii, atunci într-adevăr este un sforăit ocazional, care nu necesită neapărat tratament suplimentar"
De asemenea, sforăitul ocazional poate apărea și după consumul de alcool sau de substanțe sedative.
"Ar trebui să venim la medic, în primul rând, dacă sforăitul este deranjant, este supărător și deranjează foarte tare pe cei din jur. De asemenea, dacă ni se spune că avem și opriri ale respirației asociate sforăitului și mai ales, dacă în timpul zilei avem probleme de somnolență dacă ne ia somnul în timpul zilei, în timpul în care facem activități uzuale, dacă ațipim la volan"
Cine sforăie mai des? Femeile sau bărbații?
"Bărbații sforăie cam de două ori mai mult decât femeile"
Pentru a preveni sforăitul, poți încerca să îți menții greutatea normală, să dormi pe o parte, să ții perna puțin mai ridicată decât restul corpului, să renunți la fumat și să dormi suficient.