În următorii 4 ani ar trebui să circulăm pe încă 1.000 de kilometri noi de autostradă şi drum expres, susține Sorin Grindeanu

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că, „într-un scenariu precaut”, în următorii 4 ani în România ar trebui să se circule pe încă 1.000 de kilometri noi de autostradă şi drum expres. El a anunțat și care ar fi scenariul optimist.

El a susţinut, luni, o conferinţă de presă la sediul PSD pe tema măsurilor din domeniile Transport şi Infrastructură din programul de guvernare al Partidului Social Democrat pentru perioada 2025-2028.

"Este un domeniu unde România, mai ales oamenii politici, indiferent de guverne sau de miniştri, a rămas datoare această clasă politică poporului român, până la urmă, pe acest domeniu al transporturilor şi al infrastructurii. Sigur, pot să spun că după trei ani de zile simt că s-au mişcat lucrurile pe acest domeniu. (...) Astăzi când vorbim avem în lucru aproximativ 800 de kilometri de autostradă sau drum expres în România", a declarat Sorin Grindeanu.

„Într-o zonă mai optimistă, ar trebui să ajungem pe la 2.300 de kilometri”

El a precizat că până la finele anului urmează să se ajungă la "300 şi ceva spre 400 de kilometri" de autostradă şi drum expres daţi în circulaţie pe perioada mandatului său ca ministru al Transporturilor.

"Sigur că sunt mulţumit şi mă gândesc şi privesc din această perspectivă lucrurile care ar trebui să se întâmple pentru anii viitori, repet, dincolo de culoarea politică a Guvernului sau ministrul care vine la conducerea acestui minister. Într-un scenariu precaut, ar trebuie să dăm în următorii 4 ani să se circule pe încă 1.000 de kilometri noi de autostradă şi drum expres. Scenariul, să zicem, într-o zonă mai optimistă, ar trebui să ajungem pe la 2.300. (...) Sunt toate premizele ca anual să dăm în circulaţie, în medie, cam 250 de kilometri de autostradă şi drum expres", a afirmat Grindeanu.

El a făcut şi o trecere în revistă a loturilor de autostradă care urmează să fie date în folosinţă până la sfârşitul acestui an, precizând că vineri urmează să dea în circulaţie, alături de premier, Loturile I şi II din Autostrada Moldovei, între Focşani şi Buzău.

Cele două loturi de pe Drumul Expres Craiova-Piteşti ar trebui date în circulație anul acesta

Tot până sfârşitul anului, a adăugat el, ar trebui să fie date în circulaţie "cele două loturi de pe Drumul Expres Craiova-Piteşti".

El a punctat că tot în următorii 4 ani social-democraţii sunt interesaţi să conecteze Portul Constanţa şi, implicit, municipiul Bucureşti la reţeaua europeană de autostrăzi.

"Înseamnă că vor fi finalizate toate loturile de autostradă din jurul Bucureştiului, adică A0, vor fi finalizate şi cele patru loturi care au rămas în lucru acum, între Piteşti şi Sibiu, şi va fi finalizat celebrul tronson cu urşi, dar fără urşi, între Marginea şi Holdea, la graniţa dintre Timiş şi Hunedoara. În acel moment, poţi să spui că intri în ţară, spre exemplu, la Nădlac şi mergi pe autostradă până la Constanţa. (...)

La fel de importante sunt şi lucrările care sunt în curs acum şi care o parte dintre ele vor intra în execuţie, cum ar fi lucrările de pe A7 şi lucrările de pe A8, ceea ce ar lega Ploieştiul, Bucureştiul implicit, de nordul ţării până la Siret şi pe legătura est-vest Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ-Tîrgu Mureş. O parte din aceste loturi astăzi când vorbim sunt în licitaţii care vor avea câştigători şi vor intra în faza de execuţie odată cu noul Parlament, odată cu noul Guvern, dar e o ţintă pe care noi ne-am pus-o extrem de importantă să legăm şi Moldova de Transilvania", a declarat Grindeanu.

Drumuri și autostrăzi în lucru între Muntenia și Transilvania

El a subliniat că la fel de importante sunt şi lucrările care se derulează la "legătura Munteniei cu Transilvania".

" Se lucrează pe A7, Muntenia cu Moldova, la fel de importantă este şi legătura peste Carpaţii Orientali, cât şi a lega Moldova de Transilvania şi implicit de Europa Centrală şi de Vest", a spus Grindeanu.

Referitor la autostrada A0, el a previzionat că anul viitor ar trebui să se închidă multe dintre sectoarele rămase în lucru.

"De fapt, ar trebui să mai rămână unul singur, cel care leagă A1 de DN1. Toate celelalte ar trebui să fie închise şi de jur împrejurul Bucureştiului să avem această autostradă A0", a completat ministrul.

„Sumele pe zona feroviară vor fi mai mari decât cele din zona rutieră”

Privitor la infrastructura feroviară, Grindeanu a punctat că în anii următori volumul fondurilor europene alocate acestui tip de infrastructură va creşte, comparativ cu cele acordate pentru infrastructura rutieră.

"Cu cât ne ducem în noi exerciţii bugetare, cu atât sumele pe zona feroviară vor fi mai mari decât cele din zona rutieră. Asta înseamnă investiţii directe în infrastructura feroviară. În principiu, culoarele sunt cam aceleaşi (...) O prioritate pe care noi am prevăzut-o e de a moderniza Magistrala 500, cea care se duce spre Ucraina. Eu sper să se ajungă la pace în Ucraina, să intrăm în zona de reconstrucţie", a spus Grindeanu.

Ministrul Transporturilor s-a referit şi la necesitatea continuării programelor de achiziţie de garnituri de tren moderne.

"În acest moment, sunt în diverse etape de achiziţie, (...) cam 161 de garnituri noi de tren în licitaţie care încep să fie livrate. Săptămână viitoare pe ruta Bucureşti-Braşov va fi introdus acest tren nou", a estimat Grindeanu.

„Navigaţia pe Dunăre e un alt mod de transport pe care avem obligaţia să-l folosim”

Cu privire la infrastructura navală, el a menţionat, între priorităţi, realizarea proiectelor ce ţin de Dunărea navigabilă pe tot timpul anului.

"Din păcate, în aceşti trei ani, şi trec pe zona cu minus, fiindcă sunt şi lucruri bune şi lucruri rele, nu am reuşit să intrăm într-un dialog constructiv cu colegii de la sud de Dunăre, din Bulgaria, pentru a pune în aplicare un proiect la care noi ţinem foarte mult, Comisia Europeană ţine foarte mult, şi anume Dunărea navigabilă aproape întreg anul, 340 de zile, ca să fiu mai exact. 365 de zile am văzut că e trecut în alt program de guvernare, vă spun că e imposibil. (...)

Eu când am venit la acest minister România îşi terminase studiul de fezabilitate şi stătea după partea bulgară să finalizeze aceste studiu. Bulgarii nu au mers în ritmul pe care mi l-aş fi dorit, dar au finalizat şi ei. Într-un final, intrăm pe zonă de finanţare şi pe acest proiect. . (...) Navigaţia pe Dunăre e un alt mod de transport pe care avem obligaţia să-l folosim şi odată cu acest proiect vom putea să mergem şi pe această componentă de transport", a declarat Grindeanu.