Disidența nu este tolerată în Rusia lui Vladimir Putin. De ani de zile, criticii de la Kremlin au fost blocați cu o serie de legi menite să le blocheze acțiunile și declarațiiile, practică amplificată de la invazia în Ucraina. Legile vizează drepturi de bază, cum ar fi libertatea de exprimare și libertatea de întrunire – chiar dacă sunt consacrate în constituția Rusiei. Caracterul represiv al pedepselor, adesea disproporționat cu infracțiunea, a ajuns o copie a metodelor folosite în Uniunea Sovietică, scrie BBC. În Rusia s-a ajuns la situația ca simpla purtare a hainelor în culorile staegului ucrainean - galben și albastru - să mobilizeze poliția.
Legea folosită cel mai puternic împotriva criticilor războiului din Ucraina este infracțiunea de răspândire a „informațiilor în mod deliberat false” despre armata rusă. Legea a trecut rapid prin Parlament la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat că este „o necesitate urgentă din cauza războiului informațional fără precedent purtat împotriva țării noastre”. Potrivit grupului rus pentru drepturile omului OVD-Info, peste 300 de persoane au fost acuzate sau condamnate de atunci în temeiul acestei legi
Chiar dacă legea vorbește despre informații „false”, a fost folosită împotriva celor care au vorbit despre crimele rușilor în Ucraina, fapte documentate, dar negate de Rusia.
Ilya Yashin este unul dintre cei mai acerb critici ai războiului care a fost condamnat în temeiul acestei legi. Fostul șef al unui consiliu raional din Moscova a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru un clip transmis live pe YouTube în care a cerut o anchetă privind uciderea civililor din orașul ucrainean Bucha.
În aprilie 2023, activistul Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare sub acuzația de trădare și răspândire de „informații false” despre armata rusă. Dosarul lui s-a bazat parțial pe un discurs în care a acuzat trupele ruse din Ucraina că au comis crime de război prin utilizarea bombelor cu dispersie în zone rezidențiale și bombardarea maternităților și școlilor.
Legea a fost aplicată și rușilor mai puțin cunoscuți. De exemplu, profesoara de limbă rusă Raisa Boldova, în vârstă de 61 de ani, a fost condamnată la un an de muncă în folosul comunității cu suspendare pentru că a postat comentarii critice despre atacurile asupra civililor din Ucraina, inclusiv bombardarea maternității din Mariupol. În cazul ei, instanța a dispus și ca ea să fie supusă unei evaluări psihiatrice obligatorii.
„Discreditarea” armatei ruse
O altă lege recentă penalizează „discreditarea” armatei ruse și a fost aplicată unor acțiuni diverse interpretate fie ca sprijin pentru Ucraina, fie drept critică la adresa războiului.
Printre aceste acțiuni se află:
- Purtarea de haine în culorile albastru și galben, cele ale drapelului ucrainean
- Scrierea de sloganuri anti-război pe prăjituri, așa cum au făcut angajații de la patiseria Anastasia Chernysheva
- Vopsirea părului în albastru și galben sau ascultarea muzicii ucrainene
- Afișele anti-război cu mesaje de la „Fără război” la opt asteriscuri – numărul de litere rusești necesare pentru a scrie „Fără război” – sau pur și simplu o foaie goală.
Un preot din regiunea Kostroma a fost amendat pentru că a discreditat forțele armate ale Rusiei după ce s-a rugat pentru pace și a menționat porunca a șasea, „Să nu ucizi”.
Vizarea „agenților străini”
Legea „agenților străini” a Rusiei permite impunerea unor restricții criticilor fără a-i condamna pentru vreo faptă greșită. Persoanele sau organizațiile care au criticat sau controlat politicile guvernamentale sunt vizate dacă se consideră că au primit bani din străinătate – chiar și de la o rudă – sau dacă se află sub ce e denumit „influență străină”.
Eticheta trebuie să fie atașată tuturor comunicărilor publice, o practică menită să submineze încrederea în aceste persoane sau organizații și una care seamănă cu practica sovietică prin care dizidenții erau numiți „dușmani ai poporului”.
Printre „agenții străini” ai Rusiei se numără monitorul electoral Golos, centrul de sondaj Levada Centre, grupul pentru drepturi OVD-Info, o mișcare a soțiilor soldaților mobilizați numită The Way Home și numeroase site-uri web de știri și jurnalisti independenți, inclusiv câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace Dmitri Muratov.
Cărțile scrise de așa-zișii agenți străini au început să dispară din magazine și biblioteci.
„Organizații indezirabile” și „extremiști”
O etichetă de „agent străin” poate îngreuna viața celor cărora le este pusă, dar declararea ca „indezirabil” înseamnă o interdicție totală.
Toate tipurile de organizații au fost interzise în Rusia în acest fel – de la ONG-ul Greenpeace până la think-tank-ul Chatham House din Londra, precum și o serie de instituții mass-media ruse cheie.
Fundația Anticorupție a fostului lider al opoziției Alexei Navalnîi a fost desființată după ce a fost declarată „extremistă”, o altă etichetă folosită pentru a șterge efectiv persoanele și organizațiile din viața publică. Navalnîi însuși a fost condamnat și a murit în închisoare în februarie 2024. Văduva sa spune că a fost ucis de președintele Putin. Câțiva dintre avocații lui Navalny au fost ei înșiși arestați sub acuzația de extremism.
Mitinguri și proteste
În Rusia, oricine dorește să organizeze o demonstrație are nevoie de permisiunea autorităților. Dacă mitingul are ca scop să critice guvernul, nu e acordată permisiunea.
Un bărbat a fost amendat pentru că a purtat pantofi albaștri și galbeni – gest văzut ca o încălcare a legilor care reglementează demonstrațiile politice. O jurnalistă din Regiunea Vologda, Antonida Smolina, a fost vizitată de poliție după ce cineva s-a plâns de fotografiile pe care le-a postat online și în care apare îmbrăcată într-o haină galbenă, pe un fundal de cer albastru.
Alte acțiuni interzise în Rusia includ „lipsa de respect” față de autorități și solicitările pentru aplicarea de sancțiuni asupra țării.
Legile ca instrument de „legitimare a represiunii
Potrivit Nataliei Prilutskaya de la Amnesty International, Kremlinul folosește legile pentru a „legitima represiunea”, parțial exploatând formularea vagă a unor legi rusești.
„Această neclaritate permite structurilor de aplicare a legii să califice practic orice activitate ca fiind activitate interzisă”, a declarat Prilutskaya pentru BBC.
Dmitrii Anisimov, purtătorul de cuvânt al grupului rus pentru drepturile omului OVD-Info, susține că legile sunt deosebit de importante pentru Kremlin din cauza modului în care funcționează aparatul de securitate al Rusiei. Legislația folosită de serviciile de securitate a fost „gândită intenționat într-un mod care face aplicarea mult mai simplă și ușor de răspândită”, a adăugat el.
„Ambițiile unei singure persoane au adus Rusia la marginea unui abis cu adevărat adânc”, a declarat Prilutskaya, care pune acest climat general de represiune pe seama lui Vladimir Putin.