Imagini rare cu Mashco Piro, un trib indigen complet izolat din Peru, au fost publicate de Survival International, arătând zeci de oameni pe malurile unui râu aproape de locul unde companiile de exploatare forestieră au concesionat teren, scrie The Guardian.
Tribul izolat a fost văzut ieșind din pădurea tropicală mai des în ultimele săptămâni în căutarea hranei, aparent îndepărtându-se de prezența crescândă a tăietorilor de lemne, a declarat grupul local pentru drepturile indigenilor Fenamad.
Mashco Piro au fost fotografiate la sfârșitul lunii iunie pe malul unui râu din regiunea Madre de Dios din sud-estul Peru, aproape de granița cu Brazilia, a anunțat Survival International în timp ce a publicat fotografiile.
„Aceste imagini incredibile arată că un număr mare de Mashco Piro izolați trăiesc singuri, la câțiva kilometri de locul unde tăietorii de lemne sunt pe cale să-și înceapă operațiunile”, a spus directorul Survival International, Caroline Pearce.
Peste 50 de oameni Mashco Piro au apărut în ultimele zile lângă un sat al oamenilor Yine numit Monte Salvado. Un alt grup de 17 a apărut în satul din apropiere Puerto Nuevo, a spus ONG-ul, care apără drepturile indigenilor.
Mashco Piro, care locuiesc într-o zonă situată între două rezervații naturale din Madre de Dios, sunt văzuți rar și nu comunică prea mult cu Yine sau cu nimeni altcineva, potrivit Survival International.
Mai multe companii de exploatare forestieră dețin concesiuni în interiorul teritoriului locuit de Mashco Piro.
O companie, Canales Tahuamanu, a construit peste 200 de km de drumuri pentru camioanele care cară lemn, potrivit Survival International.
Compania este certificată de Forest Stewardship Council, conform căruia are 53.000 de hectare de păduri în Madre de Dios pentru a extrage cedru și mahon.
Membrii tribului Mashco Piro au fost, de asemenea, văzuți peste granița cu Brazilia.
„Ei fug de tăietorii de lemn din partea peruană”, spune Rosa Padilha, de la Consiliul Misionar Indigen al Episcopilor Catolici din Brazilia din statul Acre. „În această perioadă a anului, ei apar pe plaje pentru a lua ouă de tracajá [broasca țestoasă Amazon]. Atunci le găsim urmele pașilor pe nisip. Ei lasă în urmă o mulțime de carapace de țestoasă.”
„Sunt un popor fără pace, neliniștit, pentru că sunt mereu pe fugă”, a spus Padilha.