IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI. Ca în fiecare an Google caută IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI cu un doodle special. Sunt 46 de ani de când 22 aprilie este ziua dedicată Pământului. Schmbările climatice sunt reale și sunt un pericol. Să vedem câteva dintre acestea. IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Ce spun specialiștii
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Cei mai mulți dintre specialiștii care sunt de acord cu existența schimbărilor climatice spun că de vină sunt oamenii. Este aproape un consens pe această temă.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Tot mai multe administrații, experți militari și chiar ONU au numit schimbările climatice drept un risc al securității naționale. Pentagonul îl numește ”multiplicator al amenințării”, în ideea în care poate duce la crize ale apei și alimentelor, creșterea sărăciei și a îmbolnăvirilor, exod al populației și instabilitate. Cel mai bun exemplu este în Siria, unde schimbările climatice: secetă, foamete, boală, migrație - au contribuit la conflict și au reprezentat un teren fertil pentru înflorirea terorismului.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Oamenii pot adopta părți din planetă
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Cu câteva zile înainte de Ziua Pământului, care se serbează pe 22 aprilie, NASA a lansat un site pe care oamenii pot „adopta” părţi ale planetei. Agenţia spaţială a împărţit Terra în 64.000 de zone care pot fi adoptate, iar utilizatorilor care îşi introduc numele pe site le este alocată una la întâmplare.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI NASA ne oferă ocazia să "adoptăm" o parte din Terra. şi lansează un SOS către extratereştri
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI NASA le oferă celor care participă la acest proiect informaţii (calitatea aerului, vegetaşie, faună) despre „zona lor” pe site-ul Earth Observing System Data and Information System, scrie Go4it.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Tot pentru a marca Ziua Pământului, NASA va face pe 26 aprilie, în parteneriat cu Amazon, primul livestream video la calitate 4K din spaţiu, în care va arăta cât de frumoasă este planeta noastră, dar şi problemele pe care le are.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Cercetătorii speră, probabil, să arunce o privire la stream şi o posibilă civilizaţie extraterestră avansată, care să ne ajute în viitor să trăim în armonie cu Terra.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI. Cinci lucruri pe care nu le știai despre ZIUA PĂMÂNTULUI
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI. 1. Se estimează că în acest an în căutarea de IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI vor fi implicați în activități peste un miliard de oameni.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Sărbătoarea are steag propriu, cu o poză a Pământului făcută din naveta Apollo 17 în drumul ei spre Lună.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI . 3. La prima sărbătoare, în 1970, au fost 20 de milioane de participanți.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI 4. Nimeni nu știe exact de unde vine numele sau data pentru ZIUA PĂMÂNTULUI, deoarece nici organizatorii nu își mai amintesc.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI În 2008 Disney a lansat Dineynature, un canal TV dedicat documentarelor despre mediu, pentru a sărbători ZIUA PĂMÂNTULUI.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Când a apărut
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI 22 aprilie reprezinta, din anul 1970 atunci cand a fost inaugurata in SUA, Ziua Pamantului. Initiatorul acestei celebrari, senatorul american Gaylord Nelson, este cel care a propus primul protest ecologist mondial, “menit sa scuture stabilimentele politice si sa forteze intrarea problematicii mediului in atentia preocuparilor statele”. La acea data, mai ales in Statele Unite, nenumarate dispozitive industriale eliberau substante nocive in atmosfera fara teama unor consecinte de ordin etic sau legal, iar poluarea aerului era acceptata la scara larga drept un “miros” al prosperitatii, scrie descopera.ro.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Nu se vorbea despre mediu
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Mediul era un cuvant mentionat mai des in exercitiile de dictie decat in buletinele de stiri. Ziua Pamantului, stabilita in 1970 a pus capat acestei anomalii – in data de 22 aprilie, 20 de milioane de americani au iesit pe strazi, in parcuri si pe stadioane ca sa militeze pentru un mediu sanatos si durabil. Mii de colegii si de universitati au organizat proteste impotriva deteriorarii mediului, in frunte cu Denis Hayes, coordonatorul national al miscarilor. Grupurile care luptau impotriva deversarilor de petrol, a fabricilor poluante si a centralelor electrice, a deversarilor toxice, a pesticidelor, a despaduririlor si a extinctiei vietii , au realizat brusc ca aveau o cauza comuna.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUIEvenimentul a avut un succes rasunator in SUA, unde, ca urmare a miscarilor, a fost infiintata Agentia de Protectie Ecologista si proiecte precum “Aer Curat”, “Apa Curata” si “Specii in primejdie” au ajuns pe masa de discutie a guvernantilor. Lucrurile nu s-au oprit insa aici. In anul 1990, un grup de lideri ambientalisti i-a solicitat ajutorul lui Denis Hayes in organizarea unei noi campanii de proportii. De aceasta data, Ziua Pamantului a capatat proportii globale, 200 de milioane de oameni din 141 de tari fiind mobilizati pentru a ridica chestiunea mediului la scara mondiala. Ziua Pamantului din 1990 a dat un impuls urias eforturilor de reciclare din toata lumea si a contribuit la realizarea din 1992 a Summit-ului Pamantului organizat de ONU in Rio de Janeiro.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Campanii pe tema încălzirii globale
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Pe masura ce noul mileniu s-a apropiat, Hayes a fost de acord sa conduca o noua campanie, concentrata de aceasta data asupra incalzirii globale si a nevoii de energie curata. Pentru 2000, Ziua Pamantului a beneficiat de ajutorul Internetului ca sa-i puna in legatura pe activistii din toata lumea. Pana in 22 aprilie, 5.000 de grupuri ecologiste de pe mapamond erau inscrise in miscare, concentrand sute de milioane de oameni din 184 de tari. Manifestarile au variat: un lant de tobosari a calatorit cantand prin fiecare sat din Gabon, Africa, de exemplu, in timp ce sute de mii de oameni s-au adunat pentru demonstratii la Mall-ul National din Washington D.C., SUA. Ziua Pamantului 2000 a emis un mesaj puternic si limpede ca cetatenii lumii doresc actiuni rapide si decisive pentru obtinerea energiei curate.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Acum, lupta pentru un mediu curat continua si, in timp ce unii entuziasti incearca sa aduca schimbarea pe cai naturale si simple, altii, mai ambitiosi, cred ca pot, printr-un efort mai sustinut si o munca mai complexa, sa schimbe cu totul, in bine, fata actuala a Pamantului. Este vorba despre crearea unei masinarii care ar putea salva planeta. Intotdeauna, atunci cand se vorbeste in astfel de termeni, oamenii sunt trimisi cu gandul la sofisticate consortii stiintifice si proiecte militare ultra-secrete, despre a caror activitate numai informatii voalate si speculatii ajung sa circule in randul maselor. Din acest motiv, astfel de subiecte ajung sa fie tratate cu scepticism si ignoranta. De aceasta data insa, proiectul, de o anvergura demna de creditul oferit, este perfect vizibil si pus la cale de indivizi cu studii in domeniul stiintelor, in sala nu foarte incapatoare a unei hale din orasul Burnaby, aflat in regiunea canadiana Columbia Britanica. Initiativa lor merita atentia lumii intregi.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Noțiuni futuriste
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Michel Laberge, in varsta de 47 de ani si asociatul sau Doug Richardson si-au dat cu sapte ani in urma demisia din functiile de ingineri ai companiei producatoare de imprimante Creo Products din Vancouver, pentru a-si concentra eforturile asupra descoperirii sursei supreme de energie regenerabila: fuziunea nucleara. Pare a fi o notiune futurista si mai ales improbabil de materializat in conditiile date, dar lucrurile nu stau chiar asa. Este, literalmente, o poveste la fel de veche precum Soarele, pentru ca fuziunea nucleara este cea care face ca steaua din centrul sistemului nostru solar sa-si regenereze permanent combustia.
In linii mari, in timpul acestui proces, doi ioni intra in coliziune cu o asemenea intensitate incat campul lor electrostatic este sfaramat. Atunci, ei fuzioneaza intr-un atom mai greu si degaja energie sub forma de caldura. Adaptata la conditiile terestre, ideea consta intr-o reactie artificiala, produsa de om, care degaja o caldura capturata de un transformator caloric si preschimbata in aburi. Acestia produc presiune asupra unei turbine, exact asa cum se intampla in orice centrala pe baza de carbuni, si astfel creaza energie.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Pionierii-savanți
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Pentru a da sanse unui asemenea proiect, Laberge a pus chiar bazele companiei General Fusion, in cadrul careia a recrutat un grup de savanti, reusind pana in prezent construirea la scara mica a unui dispozitiv apropiat ca functionare de telul sau final. Este vorba despre o masinarie de dimensiunile aproximative ale unui autoturism, alcatuita dintr-o sfera metalica putin mai mare decat o minge de basket, traversata orizontal de doua cilindre lungi si conectata prin zeci de cabluri metalice la doua duzini de capacitoare, intregul agregat fiind legat la un panou de control.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Ideea reprezinta inceputul proiectului unei centrale de energie nucleara, inceput pe care canadianul l-a implinit cu numai doua milioane de dolari obtinuti din fonduri private si cu ajutorul unei forte de munca minime, dar determinate. Laberge recunoaste ca fuziunea este deocamdata un procedeu considerat riscant si imposibil, iar finalizarea sa nu poate avea loc fara sprijinul masiv al unor guverne foarte puternice. In acelasi timp insa, cercetatorul sustine ca aportul sau asupra fuziunii magnetice – un proces in care plasma (gazul ionizat) tinut intr-un camp magnetic este comprimata brusc pentru a crea fuziune – va functiona, deoarece este in cele din urma o viziune neconventionala, ieftina si accesibila.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Laberge mai crede ca daca echipa sa va avea la dispozitie zece ani si cateva sute de milioane de dolari, General Fusion va oferi lumii o centrala bazata pe energie furnizata de fuziune nucleara. Daca Laberge si echipa sa vor reusi, ceea ce momentan pare intr-o buna masura o utopie, recompensele vor fi naucitoare: energie ieftina, aproape nelimitata, lipsita de vreo combustie chimica, cu minime deseuri radioactive si lipsita de riscurile unei catastrofe de tipul celei de la Cernobil. Succesul ar garanta cu siguranta castigarea unei premiu Nobel si recunostinta lumii intregi.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Motorul diesel termonuclear
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI In anul 2006, sfera metalica a lui Laberge a demonstrat ca o unda de soc, creata de un puls masiv de electricitate, poate comprima o cantitate mica de plasma suficient de rapid incat sa genereze reactia de fuziune. Dar mai sunt multe de rezolvat inainte ca ideea lui Laberge sa duca la obtinerea unui dispozitiv care sa genereze electricitate.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI “Aceasta masinarie nu produce inca electricitate. Consum 100 de kilojuli de energie si obtin aproximativ un nanojul. Dar se dovedeste ca tehnica strivirii plasmei la mare densitate are meritul sau si duce la obtinerea catorva neutroni fuzionati, dovada clara a petrecerii unei fuziuni nucleare”, sustine Laberge. Omul de stiinta are acelasi tel ultim cu al oricarui cercetator al fuziunii nucleare, obtinerea “castigului net”, adica obtinerea unei cantitati de energie mai mare decat cea consumata, acest lucru neinsemnant 1,5 parti obtinute la o parte consumata, ci de 10 pana la de 25 de ori mai mult decat se “investeste”.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI “Trebuie sa simulam conditiile prezente in stele pentru “combustibilul” folosit in obtinerea fuziunii”, afirma Richard Siemon, profesor de fizica al Universitatii din Nevada si membru al echipei. Izotopii de hidrogen folositi pe post de combustibil trebuie pastrati la aproximativ 150 milioane de grade Celsius. Atunci, plasma trebuie comprimata. Acest lucru necesita o cantitate enorma de electricitate sau o metoda alternativa de compresie a plasmei. Laberge nu este singurul din bransa sa care incearca sa descopere secretul energiei regenerabile si curate, dar este de parere ca sansele lui sunt mai bune decat ale competitiei in crearea fuziunii nucleare deoarece abordarea sa este mai restransa, mai ieftina si necesita mult mai putina electricitate. Si odata ce reactorul sau va opera in “profit”, atunci se va autoalimenta.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Deuteriu si tritiu
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Combustibilul necesar fuziunii este format din deuteriu si tritiu, izotopi abundenti si ieftini. Deuteriul se gaseste in hidrogen, prezent si in apa de mare. In teorie, un litru de apa exploatat astfel are potentialul energetic echivalent cu cel al 30 de litri de benzina. Tritiul este putin radioactiv si are o perioada de injumatatire de 12 ani, ceea ce-l face putin mai greu de gasit, insa poate fi derivat din litiu. In mod convenabil pentru General Fusion, Canada are cea mai mare rezerva mondiala a acestui izotop.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI In forma sa finala, reactorul lui Laberge va fi alcatuit dintr-o sfera metalica ce va masura mai multi metri in diametru, iar in jurul sau, in lacasuri speciale vor fi montate 200 de tuburi metalice lungi, fiecare in greutate de aproximativ o tona si continand cate un piston actionat de aburi, de 100 kilograme. Operate prin activatoare cu o acuratete de pana la o milionime de secunda, pistoanele vor actiona simultan in fiecare secunda, creand unda de soc ce va declansa reactia de fuziune.
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI “Cineva l-a descris ca pe un motor diesel termonuclear”, declara Michael Laberge, adaugand “noi comprimam combustibilul, iar el arde”. “Este vorba despre procese de baza, oarecum simple, asemanatoare motorului unui automobil. Acolo nu exista niciun magnet superconductor. Sunt tevi, pistoane si tuburi. Asta vreau si eu. Vreau sa realizez o masinarie de fuziune de nivelul unei masini. Si tocmai asta este motivul pentru care noi o putem facem cu 50 milioane de dolari, iar ei – guvernul si coalitiile universitare – sustineau pana de curand ca un astfel de dispozitiv costa peste 20 miliarde.”
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Toti oamenii fuziunii
IDEI PENTRU ZIUA PĂMÂNTULUI Primele experimente de fuziune dateaza din perioada anilor ’30 ai secolului trecut si au fost realizate la Universitatea Cambridge, insa cercetarile au capatat proportii in perioada anilor ’50, in plin Razboi Rece, cand cele doua tabere, SUA si URSS erau in principal interesate de potentialul armat al fuziunii. Testul nuclear din 1952 al americanilor, denumit Operatiunea Ivy a demonstrat ca fuziunea putea lucra ca miez al unei arme devastatoare, atunci cand prima demonstratie a unei bombe cu hidrogen a sfarmat o intreaga insula din oceanul Pacific.